Predicatorul turc Fethullah Gulen a murit, duminică, într-un spital din Statele Unite ale Americii.

În vârstă de 83 de ani, clericul se autoexilase dincolo de Atlantic din 1999, amintește Reuters.

Vestea decesului a fost făcută de Herkul, un site care publică predicile sale.

În 2016, regimul de la Ankara l-a acuzat pe Fethullah Gulen că a orchestrat o lovitură de stat eşuată împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan.

La acel moment, soldaţi rebeli au preluat controlul asupra unor avioane de război, tancuri şi elicoptere. 250 de persoane au murit în tentativa de puci.

În timpul vieții, predicatorul a pus bazele unei mişcări islamice puternice atât în Turcia, cât şi în diaspora.

Cunoscută sub numele de "Hizmet", care înseamnă "serviciu" în turcă, mișcarea a căutat să răspândească o variantă moderată a islamului, promovând educația în stil occidental, piețele libere și comunicarea interreligioasă.

După 2016, membrii acesteia au fost sistematic vizați în Turcia, iar influența mișcării scăzut la nivel internațional.

Dacă inițial a fost un aliat politic al lui Recep Tayyip Erdogan, Fethullah Gulen a căzut ulterior în dizgrație, fiind nevoit să fugă din Turcia și să trăiască într-un complex ultra-protejat din Munții Pocono (Pennsylvania).

Cine a fost Fethullah Gulen

Cunoscut de susținătorii săi sub numele de Hodjaefendi, profesor respectat în traducere, Fethullah Gulen s-a născut în 1941 într-un sat din provincia estică Erzurum.

Fiu al unui imam, el a studiat Coranul de mic copil.

În 1959, Fethullah Gulen a fost numit imam al unei moschei în orașul Edirne, în nord-vestul țării, și a început să devină cunoscut în provincia Izmir, unde a deschis cămine studențești.

Mișcarea s-a răspândit în următoarele decenii în educație, afaceri, mass-media și instituții ale statului, oferind susținătorilor săi o influență extinsă în republicile turcice din Asia Centrală, Balcani, Africa și Occident.

Fethullah Gulen a fost un aliat apropiat al lui Recep Tayyip Erdogan și al partidului său (AK), dar tensiunile crescânde din relația lor au explodat în decembrie 2013, când miniștri și oficiali apropiați regimului au fost acuzați de corupție.

Procurorii și polițiștii din mișcarea Hizmet au fost suspecați că s-au aflat în spatele investigațiilor de presă.

În 2014, pe numele predicatorului a fost emis un mandat de arestare, mișcarea sa fiind desemnată drept grup terorist doi ani mai târziu.

După 2016, sute de școli, companii, instituții media și asociații legate de Fethullah Gulen au fost închise, iar activele au fost confiscate.

În cadrul represiunii care a urmat puciului eșuat, cel puțin 77.000 de persoane au fost arestate și 150.000 de funcționari de stat, inclusiv profesori, judecători și soldați, au fost suspendați.

Guvernul de la Ankara a susținut că acțiunile sale au fost justificate de gravitatea amenințării pe care o reprezenta lovitura de stat pentru stat.

Turcia și loviturile de stat

De-a lungul timpului, armata turcă a reușit să răstoarne guverne civile.

În luna mai, Recep Erdogan a graţiat 7 generali, aflaţi în detenţie pentru rolul jucat într-un puci din 1997.

Necmettin Erbakan, mentorul actualului președinte, a fost obligat să demisioneze de către Statul Major în numele apărării laicităţii. Lovitura de stat s-a desfăşurat fără niciun foc de armă.

Citește și: Maia Sandu acuză „o fraudă fără precedent” la urne