Acad. Ioan Aurel Pop, la aniversarea Radio România: Radioul este mai mult decât o instituție, e o emblemă a acestui popor
"“Radioul, într-adevăr, a transmis modelul de limbă literară absolut necesară pentru comunicare. Unii cred că dacă vorbim de limba literară ne dezicem de graiuri și de dialecte. Nu!, ele au frumusețea lor, dar limba literară, în cazul unui popor care construiește o civilizație e foarte importantă pentru comunicare", spune președintele Academiei Române.
Publicat: 30 Octombrie 2023, 14:00 • Actualizat: 30 Octombrie 2023, 14:08
Într-un interviu acordat Radio România Actualități pentru a marca cei 95 de ani de Radio România, președintele Academiei Române vorbește despre importanța Radiodifuziunii în evoluția societății românești.
“Lumea modernă din secolul al XIX-lea a reușit să coaguleze spiritele și chiar să formeze națiuni în toată Europa, datorită şcolii, în primul rând, care s-a generalizat la noi în 1864, când s-a introdus învățământul obligatoriu de patru ani și gratuit ca şi datorită presei. Aceste două elemente fundamentale, instituții, au reușit să coaguleze lumea prin comunicare. Când a apărut radioul, la zece ani de la Marea Unire, lucrurile erau pregătite, fiindcă obosiseră cumva și presa și școala să tot răspândească știri bune, și a venit radioul ca să completeze acest lucru. Şi radioul a reușit, în cei aproape 100 de ani trecuți, să unească spiritele și să le atragă”, declară acad. Ioan-Aurel Pop.
“Omul e o ființă curioasă, dorește să știe. Radioul a răspândit nu doar știri, cum crede lumea, ci și cunoștințe. La nașterea Radioului din România, trebuie să spun că a contribuit și lumea oamenilor de știință - și prin aceasta, firește - și Academia Română. De aceea, sunt extrem de emoționat să constat că în anii trecuți de atunci, mereu, Academia Română a fost alături de Radio și mereu din cadrul Academiei Române oameni importanți, serioși, au avut roluri în cadrul radioului. Pentru mine, Radioul este mai mult decât o instituție, e o emblemă a acestui popor și a acestui stat. Și ceea ce a reușit să construiască Radioul public în această 100 de ani aproape trecută e așa de greu de evaluat, încât poate ne-ar mai trebui încă 100 de ani să putem fi obiectivi și să putem enumera toate binefacerile pe care le-a adus, și în România, Radioul”, adaugă președintele Academiei.
“Radioul, într-adevăr, a transmis modelul de limbă literară absolut necesară pentru comunicare. Unii cred că dacă vorbim de limba literară ne dezicem de graiuri și de dialecte. Nu!, ele au frumusețea lor, dar limba literară, în cazul unui popor care construiește o civilizație e foarte importantă pentru comunicare. În al doilea rând, radioul a făcut cultură generală pentru români. În copilăria mea, duminică dimineața era un ritual să ascult poveștile pentru copii, dar nu numai atât; seara, după ce am mai crescut ascultam teatrul radiofonic pentru maturi. Toate piesele dramaturgiei românești și universale - repet, mai ales universale - le-am învățat de la radio, care era o școală. Părinții mei erau impresionați de tot acest lucru și câteodată trebuia să opteze între dramaturgia citită și dramaturgia ascultată la radio. Și mereu îmi spuneau: <Ascultă la radio, pentru că aceștia sunt niște actori mari> - și arta se dubla cumva: pe lângă dramaturgia creată de autor, de dramaturg, aici venea și arta interpretativă. Pe urmă erau conferințele de la radio, scoase din fonoteca de aur. Puteam auzi vocile lui Nicolae Iorga, George Călinescu, Nicolae Titulescu... - mari savanți, membri ai Academiei Române, și simțeai așa, cumva, că erai contemporan cu ei; că, chiar dacă erau într-o altă lume duși, spiritele lor erau cu noi. Radioul a făcut educație. Şi ceea ce m-a deranjat pe mine după '90 este că foarte multe studiouri de radio, apărute ca ciupercile după ploaie, au mers pe minima rezistență, "cultivând" un gust negativ al publicului, în timp ce Radio România a rămas un etalon, un reper; şi din multe puncte de vedere - eu cred că din toate punctele de vedere - a rămas la fel până astăzi, în cea mai mare parte a teritoriului României. Bucureștiul, cu cei două milioane de locuitori, reprezintă 10% din populația României. De aici și până în Maramureș, sau până în Bucovina, e o distanță mare și români trăiesc peste tot. Să știți că acei români nu ascultă alte studiouri de radio care sunt la modă și pe care tinerii le ascultă în București și în orașele mari, ascultă Radio România cu sfințenie, se trezesc cu acest post și se culcă cu el, ceea ce încă e un semn că nu ne-am pierdut cu totul simțul echilibrului”, subliniază Ioan-Aurel Pop.
Citește tot articolul pe Radio România Actualități













