În timp ce omenirea marchează solemn Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, experții avertizează că diverse materiale – realizate fie pentru câștig comercial, fie din motive politice – amenință eforturile de păstrare a memoriei crimelor naziste.

Echipa de verificare a faptelor din cadrul agenției France Presse (AFP) a observat o înmulțire a acestor imagini pe rețelele sociale, care denaturează istoria asasinării a 6 milioane de evrei europeni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Printre imaginile generate cu ajutorul AI care au devenit virale se numără cea a unei fetițe cu părul creț, pe o tricicletă. Aceasta este prezentată drept Hannelore Kaufmann, o presupusă fetiță din Berlin, în vârstă de 13 ani, ucisă la Auschwitz – lagăr eliberat de trupele sovietice în 1945.

În realitate, nu există nicio dovadă că această persoană ar fi existat vreodată.

Un alt exemplu este o imagine falsă creată pentru a ilustra povestea inventată a unui violonist ceh numit „Hank”, despre care se pretindea că ar fi fost deținut la Auschwitz – poveste demontată ulterior de muzeul lagărului.

După primele cazuri apărute în primăvara lui 2025, până la finalul anului „mizeria AI” legată de Holocaust devenise extrem de frecventă, a declarat pentru AFP istoricul Iris Groschek.

Pe unele platforme, astfel de conținuturi erau publicate „aproape din minut în minut”, a precizat Groschek, care lucrează la mai multe situri memoriale din Hamburg, inclusiv fostul lagăr Neuengamme.

Odată cu dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, „fenomenul este în creștere”, a avertizat Jens-Christian Wagner, directorul fundației care administrează memorialele Buchenwald și Mittelbau-Dora.

Exploatarea impactului emoțional

Luna aceasta, mai multe memoriale ale Holocaustului și organizații de comemorare au publicat o scrisoare deschisă în care avertizează asupra creșterii numărului de conținut „complet fabricat”.

O parte dintre aceste materiale sunt produse de „fabrici de conținut” care exploatează „impactul emoțional al Holocaustului pentru a obține vizibilitate maximă cu efort minim”.

Imaginea presupusă de la Flossenbürg se înscrie în această categorie, fiind distribuită de o pagină care pretinde că prezintă „povești reale și umane din cele mai întunecate capitole ale istoriei”.

Memorialele avertizează că unele materiale sunt create special „pentru a dilua faptele istorice, a inversa rolurile victimă–călău sau a răspândi narațiuni revizioniste”.

Jens-Christian Wagner oferă ca exemplu imagini cu „deținuți bine hrăniți, menite să sugereze că viața în lagărele de concentrare nu era chiar atât de rea”.

Centrul Educațional Anne Frank din Frankfurt avertizează asupra unui „val” de conținut generat de AI și propagandă „în care Holocaustul este negat sau minimalizat, iar victimele sunt ridiculizate”.

Efecte reale asupra percepției istoriei

Potrivit lui Iris Groschek, distorsionarea istoriei prin imagini generate de AI are „consecințe foarte concrete asupra modului în care oamenii percep epoca nazistă”.

Wagner spune că acest lucru se reflectă deja în comportamentul unor tineri vizitatori ai memorialelor, în special din „zonele rurale ale estului Germaniei, unde gândirea de extremă dreapta a devenit dominantă”.

Au fost observate saluturi naziste, gesturi provocatoare și comentarii lipsite de respect – comportamente manifestate de „o minoritate, dar una tot mai vocală și agresivă”.

Apel către platformele online

În scrisoarea deschisă, memorialele cer rețelelor sociale să „combată activ conținutul AI care falsifică istoria” și să „excludă din programele de monetizare conturile care distribuie astfel de materiale”.

„Provocarea pentru întreaga societate este să dezvolte standarde etice și responsabile din punct de vedere istoric pentru această tehnologie”, se arată în document.

Ministrul german al Culturii a declarat pentru AFP că susține apelul memorialelor. „Imaginile generate de AI trebuie marcate clar și eliminate atunci când este necesar. Profitarea de pe urma acestui tip de conținut trebuie împiedicată”, a punctat Wolfram Weimer.

Ministrul a subliniat că acest lucru ține de „respectul față de milioanele de oameni uciși și persecutați sub regimul nazist” și a reamintit platformelor obligațiile lor în cadrul Legii europene privind serviciile digitale (DSA).

Potrivit lui Iris Groschek, niciuna dintre marile platforme americane – inclusiv Meta, proprietarul Facebook și Instagram – nu a răspuns scrisorii memorialelor.

TikTok a transmis însă că intenționează să excludă conturile respective din monetizare și să introducă „verificări automate”.

Cu toate acestea, unele dintre postările false despre Hannelore și Hank erau încă online în ajunul Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului.