Parlamentul României a votat demiterea premierului liberal Ilie Bolojan printr-o moțiune de cenzură inițiată de social-democrați și de extrema dreaptă, marți, adâncind criza politică din această țară membră a UE și NATO, aflată la granița cu Ucraina.

Decizia Partidului Social Democrat (PSD), cea mai mare formațiune politică din România, de a se alătura extremei drepte pentru depunerea moțiunii a atras critici, fiind interpretată ca o legitimare a ascensiunii acesteia.

Moțiunea a obținut 281 de voturi în Parlamentul cu 464 de membri. Liberalii lui Bolojan (PNL) și aliații săi din Uniunea Salvați România (USR) au fost prezenți, dar nu au votat.

France Presse notează că PSD a părăsit guvernarea luna trecută și s-a aliat cu Alianța pentru Unirea Românilor, principalul partid de extremă dreapta, pentru a susține moțiunea.

AUR a depășit PSD în sondaje după ultimele alegeri parlamentare, ajungând la aproximativ 37%.

Politologul Costin Ciobanu a declarat pentru AFP că, prin această alianță, PSD a transformat AUR „într-un actor politic semnificativ, dintr-un partid care era izolat, marginalizat și ținut la periferia sistemului politic”.

Liderul AUR, George Simion, a scris pe platforma X după vot că „vocea poporului a fost auzită astăzi”, cerând „reconciliere națională”.

„Trebuie găsită o soluție”

Tensiunile cu PSD au crescut pe fondul măsurilor de austeritate promovate de Ilie Bolojan, în vârstă de 57 de ani, pentru reducerea deficitului bugetar - cel mai mare din Uniunea Europeană.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat după vot că premierul ar trebui să demisioneze și că „este datoria partidelor responsabile să găsească o soluție”. „Vreau să formăm rapid un guvern”, a adăugat acesta.

Președintele Nicușor Dan a dat asigurări că România își va menține direcția prooccidentală, excluzând posibilitatea unui guvern de extremă dreapta.

„Discuțiile politice vor fi dificile, dar este responsabilitatea mea, ca președinte, și a partidelor politice să mențină România pe direcția corectă”, a declarat acesta.

În Parlament, înaintea votului, Ilie Bolojan și-a apărat programul de reforme și a calificat moțiunea drept „înșelătoare, cinică și construită artificial”.

„Am ales să fac ceea ce era urgent și necesar pentru țara noastră”, a spus el.

O nouă perioadă de incertitudine

Liberalii lui Bolojan, PSD și alte două partide pro-europene formaseră guvernul anul trecut, după alegeri în care extrema dreaptă obținuse un scor fără precedent, de aproximativ o treime din mandate.

Acordul pusese capăt unei perioade de instabilitate politică, marcată inclusiv de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe fondul acuzațiilor de interferență rusă.

Moțiunea de cenzură riscă acum să reaprindă această instabilitate.

Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, estimează că vor urma săptămâni de negocieri politice, fiind posibilă formarea unui nou guvern din aceleași patru partide pro-europene, dar cu un alt premier.

„Vedem o anxietate existențială în interiorul PSD, care nu mai știe ce trebuie să facă pentru a reveni la poziția pe care o avea”, a explicat el.

Reacții pe piețele financiare

De la declanșarea crizei, costurile de împrumut ale României au crescut, iar leul s-a depreciat în raport cu euro, care a atins marți un maxim istoric de 5,21 lei.

România, care a înregistrat un deficit de 7,9% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut, se află sub procedură de deficit excesiv a Uniunii Europene încă din 2020.