Românii care au votat în număr mare duminică i-au oferit victoria primarului centrist al Bucureștiului, potrivit unor rezultate aproape definitive, citate de France Presse.

În vârstă de 55 de ani, Nicușor Dan a obținut aproape 54% din voturi, după numărarea a peste 90% din buletine, rezultat sărbătorit cu entuziasm la sediul său de campanie, amenajat într-un parc din Capitală.

Rivalul său naționalist, George Simion, a strâns 46%.

Departe de a-și recunoaște înfrângerea, acest suveranist de 38 de ani, fervent admirator al lui Donald Trump, s-a autoproclamat totuși „noul președinte al României”, denunțând presupuse „fraude”.

George Simion dominase categoric primul tur, pe 4 mai, cu aproape 41% din voturi, dublu față de primarul Bucureștiului.

Dar între timp, numeroși români s-au mobilizat pentru a răsturna situația într-un scrutin considerat crucial pentru viitorul european al acestei țări vecine cu Ucraina, la cinci luni după rara anulare a unei alegeri marcate de suspiciuni de ingerințe rusești.

Prezența la vot a fost de aproape 65%, față de doar 53% în primul tur.

„Mobilizarea a fost aproape fără precedent, marcată de un reviriment al apărătorilor democrației”, a comentat pentru AFP politologul Sergiu Mișcoiu. „Nicio alegere nu a fost atât de decisivă până acum, cu implicații geopolitice evidente”, a adăugat el.

Două viziuni diametral opuse

În România, președintele are puterea de a face numiri în funcții-cheie și de a participa la summituri ale UE și NATO.

Alegerile prezidențiale au fost atent urmărite de comunitatea internațională – Bruxelles fiind îngrijorat de ascensiunea extremei drepte, iar Washingtonul, foarte critic la adresa haosului electoral din toamna trecută, a cerut respectarea voinței populare.

Membră loială a Uniunii Europene, România, o țară de 19 milioane de locuitori, a devenit un pilon esențial al Alianței Atlantice de la începutul ofensivei ruse din 2022.

La urne, s-au confruntat două viziuni.

Nicușor Dan, un matematician format în Franța, devenit activist anticorupție, este un european convins și un susținător ferm al Ucrainei.

Personalitatea sa rezervată, criticată în campanie, contrastează cu temperamentul vulcanic al lui George Simion.

George Simion, fost lider de galerie de fotbal, a încercat în ultimele luni să-și modereze discursul.

Critic vehement al „politicilor absurde ale UE”, a militar pentru oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, cere o „compensație financiară” pentru sprijinul oferit până acum și promovează „neutralitatea”, negând totodată că ar fi „prietenul lui Vladimir Putin”.

„Georgescu președinte!”

„Împotriva nedreptăților” și a „umilințelor suferite de frații și surorile noastre”, acesta a fost mesajul repetat de Simion duminică, când a votat la Mogoșoaia, lângă București.

Mesajul a atras mulți alegători sătui să fie considerați cetățeni de mâna a doua în UE.

George Simion a apărut din nou în public alături de Călin Georgescu, cel care surprinsese în noiembrie 2024, când a ieșit pe primul loc într-un scrutin dominat de o campanie masivă pe TikTok, cu indicii clare de implicare rusească.

Fost înalt funcționar, Călin Georgescu a fost între timp inculpat și exclus din cursă, o decizie care a declanșat proteste violente.

Extrema dreaptă românească capitalizează de luni bune pe frustrarea populației, mai ales în mediul rural, față de „politicienii hoți” la putere din 1989 și în fața greutăților economice ale uneia dintre cele mai sărace țări din UE.

„Călin Georgescu președinte!”, a strigat un mic grup de oameni veniți cu flori să-și întâmpine „eroul căzut”.

La ieșirea de la vot, mulți români își exprimau speranța că „coșmarul actual” se va încheia.

„Este un haos total în România de la anularea alegerilor”, povestește Runa Petringenaru, organizatoare de seminare, 55 de ani: „Așa ceva n-am mai văzut.”

Duminică, autoritățile române au denunțat o „campanie virală de dezinformare” pe rețelele sociale, menită să influențeze procesul electoral, care „poartă din nou semnele unei ingerințe ruse”.

Declarațiile au apărut după ce fondatorul Telegram, Pavel Durov, a acuzat – fără a numi explicit – Franța că ar fi încercat să se amestece în alegeri. Parisul a dezmințit ferm aceste acuzații.