Amenințat cu demiterea, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României, pe fondul nemulțumirii unei părți a electoratului după anularea șoc a alegerilor prezidențiale din 2024.

„Pentru a scuti România și cetățenii români de o criză, voi renunța la funcție miercuri”, a declarat el într-o alocuțiune solemnă la București, în timp ce o procedură de suspendare fusese deja inițiată împotriva sa, notează agenția France Presse.

Mandatul său ar fi trebuit inițial să se încheie la sfârșitul lui 2024, însă primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat pe 24 noiembrie, spre surpriza generală, de un candidat de extremă dreapta, a fost anulat din cauza suspiciunilor de ingerință rusă.

În vârstă de 65 de ani, Klaus Iohannis decisese să rămână în funcție până la alegerea succesorului său, prevăzută pentru luna mai.

Între timp, zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru a denunța ceea ce au numit un „puci”, iar după mai multe încercări ale opoziției, Parlamentul programase o sesiune plenară săptămâna aceasta, înainte de un posibil referendum.

„În câteva zile, Parlamentul României se va pronunța asupra demiterii mele, iar țara va fi aruncată în criză (…) cu repercusiuni atât pe plan intern, cât și în afara granițelor noastre”, a explicat demisionarul.

Aflat la putere din 2014, Klaus Iohannis regretă că s-a ajuns în această situație, insistând că „nu a încălcat niciodată Constituția”.

Președintele Senatului și liderul liberalilor, Ilie Bolojan, ar urma să preia interimatul până la noile alegeri.

"Victorie"

Extrema dreaptă a salutat anunțul demisiei, iar sute de susținători s-au adunat în centrul Bucureștiului, un protest marcat de incidente cu forțele de ordine.

„Este victoria voastră”, a declarat liderul partidului AUR, George Simion, pe Facebook, referindu-se la recentele manifestații de amploare.

„Klaus Iohannis a demisionat! Acum e momentul să restabilim statul de drept. Să reluăm turul al doilea”, a adăugat câștigătorul surpriză al primului tur, Călin Georgescu.

Autoritățile îl acuză pe suveranist că a beneficiat de o campanie de susținere ilegală pe platforma TikTok. Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei anchete.

Critic atât la adresa UE, cât și a NATO și împotriva oricărui ajutor militar pentru Ucraina, Călin Georgescu și-a exprimat în trecut admirația pentru președintele rus Vladimir Putin. Politicianul a contestat în justiție anularea alegerilor, însă toate demersurile sale au eșuat până acum.

Sperând să obțină o victorie juridică înainte de închiderea listelor de candidați pe 15 martie, el nu s-a înscris oficial în cursa pentru noul scrutin, prevăzut pentru 4 mai. Un al doilea tur va avea loc pe 18 mai dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi, notează AFP.

Pentru a contracara ascensiunea extremei drepte, mai multe forțe politice pro-europene au format un guvern la sfârșitul lunii decembrie și intenționează să susțină un candidat comun, în persoana fostului lider liberal Crin Antonescu.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, și-a anunțat, de asemenea, candidatura ca independent.

Klaus Iohannis își încheie mandatul cu un bilanț mixt și o popularitate scăzută.

Dacă criticii săi îl acuză fie de pasivitate, fie de lipsă de carismă, el se descrie drept "pompierul care a salvat România de haos".

Fost profesor de fizică, provenit din minoritatea săsească din Transilvania – fapt care i-a atras porecla disprețuitoare de „Neamțul” – Klaus Iohannis și-a încercat norocul în martie pentru a obține conducerea NATO, dar a pierdut în fața premierului olandez Mark Rutte.