România își alege duminică președintele, într-o confruntare care se anunță extrem de strânsă, la cinci luni după anularea spectaculoasă a unui scrutin marcat de suspiciuni de ingerință rusă, relatează France Presse.

Liderul partidului naționalist AUR, George Simion (38 de ani), și primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan (55 de ani), se înfruntă pentru cea mai înaltă funcție în stat, care oferă prerogative de numire în funcții-cheie și participare la summiturile UE și NATO.

Primul, un suveranist fervent admirator al lui Donald Trump, a dominat categoric primul tur, din 4 mai, cu aproape 41% din voturi – de două ori mai mult decât rivalul său. Totuși, sondajele – care în trecut s-au dovedit imprecise – îi plasează acum umăr la umăr, comentează AFP.

Alegerile sunt atent urmărite de comunitatea internațională, Bruxelles-ul fiind îngrijorat de creșterea numărului liderilor de extremă dreaptă, iar Washingtonul – critic față de fiasco-ul electoral din toamnă – cerând respectarea voinței populare.

Membră loială a Uniunii Europene, România – o țară cu 19 milioane de locuitori, vecină cu Ucraina – a devenit un pilon esențial al NATO de la începutul ofensivei ruse din 2022.

„Nu ne putem permite să ne abatem de la drumul european”, spune Luminița Toader, pensionară de 82 de ani din București, care se teme că țara sa s-ar putea „întoarce spre Est”.

Mobilizarea, cheia scrutinului

Fost lider de galerie fotbalistică, care și-a moderat discursul în ultimele luni, George Simion se declară convins că va fi „următorul președinte al României”. Cu excepția cazului în care vor exista „fraude masive”, a avertizat el, lăsând loc unei eventuale contestări a rezultatului în caz de înfrângere.

Critic al „politicilor absurde ale UE”, el ar putea însă fi afectat de o serie de „gafe” între cele două tururi, de la „agresivitate” la absența de la numeroase dezbateri, potrivit analiștilor consultați de AFP.

Adversarul său, un matematician prin formare, speră într-o mobilizare crescută a celor care au absentat în primul tur, marcat de o prezență de doar 53%.

În diaspora, care a început să voteze încă de vineri, datele arată o mobilizare puternică.

În România, secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 și se vor închide la ora 21:00. Sondajele realizate la ieșirea de la urne vor fi publicate imediat după închidere, iar rezultatele oficiale sunt așteptate în cursul nopții.

„Îi invit pe români să iasă la vot, pentru că de fiecare dintre noi depinde traiectoria României”, a declarat, în ajunul scrutinului, Nicușor Dan, un european convins și susținător ferm al Kievului.

Între timp, George Simion dorește încetarea ajutorului pentru Ucraina: el cere „o compensație financiară” pentru sprijinul oferit până acum și pledează pentru „neutralitate, nu escaladare prin trimitere de arme”, susținând în același timp că nu este „prietenul lui Vladimir Putin”.

„Atâta ură”

„Redarea demnității” României – acesta este sloganul care atrage mulți alegători sătui să fie tratați ca cetățeni de mâna a doua în UE.

Foarte activ pe rețelele sociale, chiar dacă și-a închis conturile principale sâmbătă pentru „o zi de tăcere”, George Simion a capitalizat frustrarea populară față de „politicienii hoți” aflați la putere din 1989 și furia provocată de dificultățile economice într-una dintre cele mai sărace țări ale UE.

Un climat exploziv care, pe 24 noiembrie, a propulsat extrema dreaptă pe primul loc. Un cvasi-necunoscut, Călin Georgescu, a surprins printr-o campanie masivă pe TikTok, al cărei mod de operare a dus cu gândul spre Rusia.

Acest fost înalt funcționar a fost ulterior inculpat și exclus din noua cursă electorală – o decizie care a declanșat uneori proteste violente.

În ciuda acestor eșecuri, el aspiră la funcția de prim-ministru, post pe care George Simion i l-a promis în cazul în care câștigă alegerile – cu condiția, însă, de a găsi o majoritate parlamentară suficientă.

Câștigătorul scrutinului va avea dificila sarcină de a reconcilia o Românie profund polarizată.

„Cum am ajuns să fim animați de atâta ură și dezbinare?”, le-a spus primarul Capitalei susținătorilor săi în timpul campaniei, lansând un apel de „a reclădi speranța”.

Deși este criticat pentru firea sa rezervată, „această trăsătură ar putea, paradoxal, să fie un atu. Într-o perioadă foarte agitată, puțină liniște face diferența – mai ales în fața unui contracandidat atât de virulent”, consideră politologul Sorin Cucerai, citat de AFP.