Cererea mondială de cărbune ar urma să crească cu 1,2% în 2026, atingând un nivel record de 8,94 miliarde de tone, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), care explică această creştere neaşteptată prin scumpirea gazelor naturale, în urma perturbării transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit unei evaluări a situaţiei pe piaţa cărbunelui la jumătatea anului, publicate joi de AIE, deși în prezent practic nicio livrare de cărbune nu trece prin Strâmtoarea Ormuz, conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact indirect asupra pieţei, reducând drastic livrările de GNL prin strâmtoare şi crescând preţurile la gazele naturale.

Creşterea cererii de cărbune reprezintă o inversare a previziunilor anterioare ale agenţiei cu sediul la Paris, care arătau o uşoară scădere a cererii globale de cărbune în acest an. În ţările cu centrale electrice atât pe gaz, cât şi pe cărbune, creşterea preţurilor la gaze încurajează o utilizare mai mare a cărbunelui pentru generarea de energie electrică, conform ultimei actualizări a AIE.

Această dinamică duce la creşterea consumului de cărbune în Europa, Japonia, Coreea de Sud, China şi alte pieţe comparativ cu previziunile anterioare, iar efectul ar putea dura până în 2027, deşi modul cum evoluează situaţia în Strâmtoarea Ormuz va fi crucială.

„Multe depind de redresarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, subliniază AIE în raportul său.

Dacă livrările de GNL se redresează şi preţurile gazelor revin la nivelurile de dinainte de conflict, cererea globală de cărbune ar putea scădea anul viitor. În schimb, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă transporturilor de GNL, consumul de cărbune ar putea creşte şi mai mult.

Revenirea cererii de cărbune vine în pofida faptului că producţia globală de cărbune va scădea în 2026, după ce a atins un nivel record în 2025, chiar dacă va rămâne peste pragul de nouă miliarde de tone pentru al treilea an consecutiv.

Principala cauză a scăderii producţiei

Principala cauză a scăderii producţiei este situaţia din China, cel mai mare producător mondial, unde inspecţiile de siguranţă efectuate în urma unui grav accident minier din luna mai au dus la o reducere semnificativă a producţiei.

Oferta mai mică de cărbune a Chinei contribuie la reducerea decalajului dintre producţie şi consum şi ar trebui să contribuie la o reducere a stocurilor globale mari de cărbune acumulate în ultimii ani.

Pentru 2027, AIE prognozează o uşoară redresare a producţiei globale de cărbune, impulsionată în special de o revenire a producţiei chineze.

Creşterea preţurilor la gaze nu este singurul factor care stimulează cererea de cărbune, potrivit AIE. În plus, China foloseşte mai mult cărbune pentru producţia de substanţe chimice din cauza preţurilor ridicate la petrol, în timp ce un fenomen meteo El Nino deosebit de puternic ar putea creşte nevoia de producţie de energie electrică la unii dintre principalii consumatori asiatici.

Per total, combinaţia dintre o cerere internaţională mai mare decât se aştepta şi o ofertă mai restrânsă pune presiune asupra preţurilor cărbunelui la nivel mondial, concluzionează AIE în raportul său.

Agenţia Internaţională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizaţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

Citește și: Legea care amână închidere centralelor pe cărbune, adoptată de aleși