Autorităţile israeliene au eliberat, sâmbătă, 39 de prizonieri palestinieni, 6 femei şi 33 de copii, din două închisori, ca parte a celui de-al doilea schimb cu Hamas.

Persoanele eliberate au fost primite de familiile lor din Ierusalimul de Est şi Cisiordania, relatează Reuters.

Anterior, mişcarea islamistă care controlează Fâşia Gaza a eliberat 20 de ostatici, femei şi copii.

Această nouă eliberare ridică numărul total de ostatici eliberaţi la 46, din aproximativ cei 240 deţinuţi în enclava palestiniană după răpirea lor de către militanții Hamas la 7 octombrie.

Intrat în vigoare vineri dimineață, acordul de armistițiu ar trebui să dureze 4 zile şi să permită eliberarea a 50 de israelieni şi a 150 de palestinieni.

Fâșia Gaza s-a aflat asediul armatei israeliene după atacul comis de islamiștii Hamas la 7 octombrie, soldat cu 1.200 de morți. Riposta armată a statului evreu în enclava palestiniană a făcut aproape 15.000 de morți, potrivit surselor medicale palestiniene.

“Trebuie să ne reînnoim angajamentul de a lucra pentru o soluţie a două state” între Israel şi palestinieni, a afirmat preşedintele american Joe Biden, vineri, apreciind că aceast demers este “mai important ca niciodată”, a relatat Agerpres.

“A continua pe calea terorismului, violenţei, crimelor şi războiului ar însemna să se dea Hamas ceea ce îşi doreşte”, a declarat preşedintele american.

“Este doar începutul, dar pentru moment merge bine”, a spus, de asemenea, Joe Biden în legătură cu eliberarea primilor ostatici răpiţi de Hamas, declarându-se “recunoscător”.

Preşedintele american a estimat că există “şanse reale” de prelungire a armistiţiului convenit între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană în Fâşia Gaza.

Ministerul de Externe israelian i-a convocat, vineri, pe ambasadorii Spaniei şi Belgiei, în urma unor declaraţii ale premierilor acestor ţări despre războiul din Fâşia Gaza, interpretate de oficialii israelieni drept o “susţinere a terorismului” grupării palestiniene Hamas, potrivit EFE.

Premierii spaniol şi belgian au avut anterior vineri o conferinţă de presă comună în Egipt la punctul de frontieră cu Fâşia Gaza de la Rafah, după intrarea în vigoare a armistiţiului de patru zile între Israel şi Hamas în cadrul unei înţelegeri între cele două tabere pentru eliberarea de către Hamas a 50 de ostatici capturaţi în incursiunea sa militară din sudul Israelului de pe 7 octombrie în schimbul eliberării de către Israel a 150 de deţinuţi palestinieni.

“Cred cu tărie că trebuie să facem un apel către Israel să-şi respecte obligaţiile în materie de drept internaţional”, a spus Pedro Sanchez la acea conferinţă de presă, făcând referire la civilii palestinieni ucişi în bombardamentele israeliene ce au urmat atacului Hamas din octombrie.

Mai mult, premierul spaniol a apreciat că “a sosit momentul pentru comunitatea internaţională şi pentru Uniunea Europeană să recunoască în sfârşit Statul Palestina”. “Dar dacă nu va fi cazul, atunci Spania va lua propriile decizii”, a adăugat Sanchez, sugerând că Madridul ar putea recunoaşte unilateral statul palestinian în lipsa unei decizii comune în acest sens a UE.

La rândul său, premierul De Croo, care, la fel ca Sanchez, a cerut Hamas să elibereze toţi ostaticii, a declarat să “liderii politici trebuie să treacă peste propriile îndoieli şi să ia decizii, chiar dacă sunt dificile”.

“În urma afirmaţiilor premierilor spaniol şi belgian la Rafah, ministrul (israelian) de externe Eli Cohen a dispus convocarea ambasadorilor ambelor ţări pentru o discuţie severă de mustrare”, a anunţat MAE israelian într-un comunicat.

“Condamnăm declaraţiile false ale premierilor Spaniei şi Belgiei, care susţin terorismul”, afirmă în acelaşi text ministrul de externe israelian Eli Cohen.

Şi premierul israelian Benjamin Netanyahu a “condamnat energic” comentariilor celor doi omologi ai săi, cărora le reproşează că “nu au atribuit către Hamas întreaga responsabilitate pentru crimele de război pe care le-a comis: masacrarea cetăţenilor israelieni şi folosirea palestinienilor ca scuturi umane”.

Într-un dosar special, Rador Radio România urmărește în timp real desfășurarea războiului din Orientul Mijlociu.