Românii sunt chemați la urne duminică, 4 mai, pentru a-și alege viitorul președinte în primul tur al unor alegeri cu repetiție, al doilea scrutin de acest tip în ultimele șase luni.

Țara din Europa de Est a organizat anterior alegeri prezidențiale pe 24 noiembrie 2024, din care candidatul de extremă dreapta, Călin Georgescu – cotat cu șanse mici în sondaje – a ieșit în mod surprinzător învingător.

Al Jazeera amintește că rezultatul a fost anulat după ce au apărut informații privind presupuse ingerințe ale Rusiei în favoarea lui Călin Georgescu, aruncând România într-o criză politică.

În martie, Autoritatea Electorală din România i-a interzis candidatul pro-Moscova să se mai înscrie în cursa electorală, vizat fiind de anchete penale.

Unde și când se votează

Secțiile de votare se deschid duminică, la ora 7:00 (04:00 GMT) și se închid la ora 21:00 (18:00 GMT).

Românii pot vota în cele 18.979 de secții de votare din țară. Alte 965 vor fi organizate în țări cu comunități numeroase de români, inclusiv Malta, Italia, Spania, Regatul Unit, Germania, Franța, Moldova și SUA.

Președintele este ales pentru un mandat de 5 ani printr-un sistem cu două tururi. Un președinte poate exercita cel mult două mandate.

Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină peste 50% din voturile tuturor alegătorilor înregistrați.

Dacă nimeni nu atinge acest prag pe 4 mai, va avea loc un tur doi pe 18 mai, între primii doi clasați. Candidatul cu cele mai multe voturi va fi declarat învingător.

Principalele teme ale campaniei electorale

Salarii și inflație

Creșterea prețurilor alimentelor și a bunurilor de bază este probabil cel mai important factor pentru alegători.

Economia României este în declin de decenii, determinând mulți tineri să plece la muncă în străinătate. Aproape o treime din populație trăiește în sărăcie.

Corupție

Există o nemulțumire profundă față de felul în care partidele tradiționale au guvernat de la căderea comunismului în 1989.

România se situează în coada clasamentului european privind corupția (Transparency International). Încrederea publică în instituții și politicieni este scăzută.

Diviziuni ideologice

România, ca multe alte state europene, se confruntă cu întrebări tot mai frecvente despre susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia. Alegătorii de dreapta se opun sprijinului suplimentar pentru Kiev.

Țara e împărțită între cei care vor o apropiere de Rusia și cei care susțin UE și NATO. Această polarizare se reflectă și în componența Parlamentului.

Principalii contracandidați la prezidențiale

George Simion, 38 ani • Liderul AUR, eurosceptic și perceput ca fiind pro-Moscova. Are 30% în sondajul Politico din 26 aprilie. Critică anularea alegerilor din noiembrie și se opune căsătoriilor între persoane de același sex și ajutorului pentru Ucraina. A fost declarat „persona non grata” în Moldova în 2015 (interdicție reînnoită în 2024).

Crin Antonescu, 65 ani • Candidat independent, susținut de coaliția de guvernare PSD-PNL. A fost președinte interimar și președinte al Senatului. Pro-UE și NATO, în favoarea ajutorului pentru Ucraina. Are 24% în sondaje.

Nicușor Dan, 55 ani • Primar al Bucureștiului din 2011, matematician și activist anticorupție. Candidat independent cu 22% în sondaje. Promite reforme instituționale, creșterea bugetului pentru apărare și unificarea electoratului dincolo de ideologii.

Victor Ponta, 52 ani • Fost premier (până în 2014), candidat independent cu 10% în sondaje. Demisia sa a fost cauzată de acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani (achitat în 2018). Campanie cu teme naționaliste și protecționiste.

Elena Lasconi, 53 ani • Primar al Câmpulung, fostă jurnalistă, lider USR. Favorită în rândul votanților liberali. 7% în sondaje. A fost pe punctul de a ajunge în turul doi în noiembrie. Sprijină investițiile UE în dezvoltarea locală.

Atribuțiile președintelui României

Președintele este șeful statului și poate emite decrete oficiale. Poate desemna un prim-ministru (cu aprobarea Parlamentului), dar nu îl poate revoca. Guvernul are controlul asupra administrării țării.

Constituția cere neutralitate din partea președintelui, dar o eventuală victorie a lui Simion l-ar plasa în opoziție ideologică față de guvernul actual.

Componența actuală a Parlamentului de la București

După alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, partidele proeuropene au format o coaliție guvernamentală pentru a bloca extrema dreaptă.

Coaliția Națională pentru România:

PSD (stânga), PNL (centru-dreapta), USR (reformist), UDMR (maghiar): 58 din 134 locuri în Senat, 135 din 331 în Camera Deputaților

Partidele eurosceptice

AUR, condus de George Simion: 28 locuri în Senat, 61 în Cameră; SOS România: 12 în Senat, 28 în Cameră; POT (Partidul Oamenilor Tineri): 7 în Senat, 24 în Cameră.

În total, euroscepticii au 113 locuri în Camera Deputaților, aproape de cele 135 ale coaliției.