Alegeri 2024: Comasarea scrutinelor din 9 iunie va ajunge în dezbaterea CCR
Opoziția critică organizarea europarlamentarelor și a localelor în aceeași zi.
Publicat: 20 Martie 2024, 06:25 • Actualizat: 20 Martie 2024, 08:51
Judecătorii Instanţei Supreme au admis, marţi, o cerere depusă de reprezentanţii Partidului Reînnoim Proiectul European în România (REPER) pentru sesizarea Curţii Constituţionale pe tema dispoziţiilor OUG 21/2024, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare.
La 16 martie, la momentul constituirii Biroului Electoral Central, au fost respinse cererile REPER şi PMP de a avea câte un reprezentant în cadrul Biroului, fiind invocate prevederile ordonanţei de comasare a alegerilor.
REPER a intentat un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a atacat procesul verbal de constituire a BEC, însă contestaţia a fost respinsă, marţi, de judecători.
În schimb, magistraţii au acceptat o cerere a REPER de sesizare a CCR în legătură cu ordonanţa de comasare a alegerilor.
Ordonanța comasării alegerilor, pe masa CCR
"Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de petentul Partidul Reînnoim Proiectul European în România - REPER. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG nr.21/2024, în ansamblul său. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 19 martie 2024", se precizează în hotărârea ÎCCJ.
Context
Ordonanţa de urgenţă 21/2024, publicată pe 8 martie, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare, prevede la art. 2 lit. c) că din BEC fac parte membrii propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020.
De asemenea, art. 2, lit.d) prevede că din BEC vor face parte membrii propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.
Potrivit unor adrese ale Senatului şi Camerei Deputaţilor transmise la BEC de Autoritatea Electorală Permanentă, partidele politice care au avut grup parlamentar propriu şi care pot desemna reprezentanţi în BEC sunt PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR.
De asemenea, partidele care au obţinut mandate la alegerile europarlamentare din 2019 sunt PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, Pro România şi PMP.
REPER a trimis, la 15 martie, o adresă la BEC în care solicita înregistrarea lui Tiberiu Ionuţ Petrescu ca reprezentant al său în Biroul Electoral Central. Cererea a fost respinsă pe motiv că REPER nu a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.
REPER are în prezent cinci europarlamentari, însă ei au fost aleşi în anul 2019 pe lista alianţei USR-PLUS.
Citește și: Ghid de prevenire și combatere a dezinformării alegătorilor