În anul tuturor alegerilor, procesul electoral nu este mai accesibil pentru persoanele cu dizabilităţi.

"Comisia Europeană a dat nişte recomandări. În practică, însă, nu sunt accesibile cabinele de vot. Cel puţin la alegerile din 2020 aşa a fost, eu zic că sunt slabe şanse să se fi schimbat ceva în 4 ani. Barem de s-ar fi reglementat votul electronic tot ar fi fost ceva, pentru că există platforme pentru asta. Cel puţin la ţară nu vom vedea lucruri gen rampe de acces. Există şi acum urna specială, menţionată şi în OUG 21/2024, publicată în 8 martie în Monitorul Oficial, prin care sunt organizate alegerile europarlamentare şi locale de anul acesta. Persoanele cu mobilitate redusă pot apela la ea făcând o cerere în prealabil la secţia la care sunt arondate, cu actele din care să rezulte starea de sănătate. De asemenea, dacă pe teritoriul unei comune sunt mai multe secţii de votare, o persoană cu dizabilităţi va putea să voteze şi la o secţie diferită de cea la care este arondată", declară Florian Ionaşcu, creatorul portalului legislativ Legidiz, pentru Radio România Cluj.

Alegerile, nevăzătorii și surzii

"Nevăzătorii trebuie să intre însoţiţi în cabina de vot, pentru că altfel nu au cum să voteze. Și aici este foarte important să-şi aleagă o persoană de încredere, care să pună ştampila pe cine doreşte votantul. Reglementările sunt foarte sumare", adaugă el.

"Mai complicat e faptul că surzii nu au acces la mesajele electorale şi nu-şi pot face o părere proprie despre opţiunile disponibile, spune Mihaela Dascăl, interpret în limba semnelor şi CODA, adică persoană auzitoare născută într-o familie de surzi.

"Realitatea este că nu toţi surzii înţeleg aceste mesaje. Foarte mulţi dintre ei nu ştiu despre ce e vorba, nu ştiu ce promit politicienii, ce sunt campaniile electorale. În familia mea, le-am explicat părinţilor şi surorilor mele despre ce e vorba: am discutat mereu în familie ce înseamnă fiecare partid politic, dar asta înseamnă că votul a fost oarecum influenţat. Şi ei sunt oameni, şi ei există, şi ei au nevoie de informaţii", punctează Mihaela Dascăl.

Recomandare, nu obligaţie

"Dacă o persoană în scaun rulant merge la o secţie de votare, dar aceasta este inaccesibilă, aceasta nu va putea vota pentru că nu există reglementări. Cabina de vot accesibilă este din punct de vedere legislativ doar o recomandare, nu o obligaţie.

Preşedintele comisiei din secţia de votare este cel care decide că o persoană cu dizabilităţi poate intra însoţită în cabina de vot; ceea ce poate că nu e o problemă atunci când votantul are o dizabilitate vizibilă, dar ne imaginăm că poate crea situaţii dificile dacă este dislexic.

Practic, cu toate recomandările Comisiei Europene, în ultimii 4 ani nu s-a făcut niciun progres: persoanele cu dizabilităţi rămân în continuare invizibile pentru procesul electoral", conchide Mihaela Dascăl.

Citește și: Calendarul acţiunilor din perioada electorală pentru locale și europarlamentare