Peste 9,4 milioane de români au votat la alegerile europarlamentare, duminică, 9 iunie, și cu 400.000 mai puțini la alegerile locale. Cei mai mulţi alegători au vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, iar cei mai puţini au vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central.

În procente, prezenţa la vot la nivel naţional, la alegerile locale, a fost de 50,02%, iar la europarlamentare de 52,42%. Femeile au votat într-un număr mai mare decât bărbaţii.

Județele cu cei mai mulți și cei mai puțini alegători prezenți la urne

Județele în care s-au prezentat la urne cei mai mulți alegători au fost Giurgiu, Olt şi Teleorman, cu peste 60%, conform Radio România Actualități.

De cealaltă parte, cea mai mică participare la vot a fost înregistrată la Vaslui, Iaşi şi Galaţi, dar şi în municipiul Bucureşti, cu puţin peste 40 de procente.

Rata de participare la alegerile europene, în creștere

Datele inițiale anunțate duminică seară de legislativul european arată că prezența provizorie estimată la alegerile europene este de aproximativ 51%. Aceasta înseamnă că rata de participare este în creştere, în condiţiile în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la vot a fost de 50,66%.

„Acesta este un semn pozitiv pentru democraţia europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al Parlamentului European, precizând că această creştere a prezenţei la vot s-a produs în majoritatea ţărilor din blocul comunitar.

Din punct de vedere istoric, prezenţa la vot la alegerile pentru Parlamentul European a scăzut constant de la primele alegeri din 1979 (61,99%) până în anul 2014, când a atins un minim istoric de 42,6%.

În anul 2019, alegerile care au dat startul actualei perioade legislative care se încheie acum au pus capăt acestui declin, cetăţenii manifestând un interes reînnoit pentru politica europeană, cu o creştere semnificativă a prezenţei la vot de aproximativ 8%, cu o medie de 50,66%. EFE. Au fost înregistrate creșteri în 19 din cele 27 de state membre.

Creşterile au fost deosebit de pronunţate în ţările cu prezenţă la vot istoric scăzută, precum Slovacia, Ungaria, Polonia sau România. Însă, participarea a crescut considerabil şi în alte ţări mai mari cu o istorie mai lungă în Uniune, cum ar fi Germania şi Spania (14%, până la 60,73%), potrivit Agerpres.

În general, această creştere a fost ulterior interpretată ca un nou angajament mai larg faţă de politica europeană şi un interes reînnoit pentru Uniune.

Un studiu postelectoral realizat de Parlamentul European a arătat că deşi s-au înregistrat creşteri la toate grupurile socio-demografice, principalul factor care a contribuit la creştere a fost participarea tinerilor alegători care s-au mobilizat pe fondul îngrijorării faţă de schimbările climatice, pe fondul eficienţei comunicării pe reţelele sociale.

Citește și: Alegeri 2024. Procesul electoral, fără incidente grave, dar cu amenzi de peste 200.000 de lei și aproape 300 de dosare penale