Exit-pollurile arată că partidul centrist Lista Unită a câștigat alegerile legislative din Letonia cu 35,6% din voturi, potrivit postului public LSM.

„Este un rezultat remarcabil de bun. Nu mă așteptam la un asemenea scor”, a declarat premierul Andris Kulbergs la sediul partidului său din Riga.

Între timp, partidul populist Letonia pe Primul Loc a câștigat teren, aproape dublându-și rezultatul din 2022. Exit-pollurile îl plasează pe poziția a doua, cu 11,3%.

Adris Kulbergs, un lider care susține Ucraina, a declarat că refuză să coopereze cu orice partid prorus, menționând explicit Letonia pe Primul Loc.

Alegerile parlamentare au fost marcate de îngrijorările legate de Rusia vecină și de criza costului vieții, notează Euronews.

Aproximativ 1,5 milioane de persoane au avut drept de vot la acest scrutin parlamentar, al 11-lea de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, în 1991.

14 partide au concurat pentru cele 100 de locuri din Saeima, parlamentul leton, într-un sistem proporțional.

Rezultatele oficiale preliminare sunt așteptate duminică.

Statul baltic este un pilon important al flancului estic de apărare al NATO, iar experții afirmă că sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia este larg răspândit.

„Atitudinea față de Rusia este principalul motiv al ancorării letonilor în Occident, NATO și Europa”, a declarat un diplomat occidental din Riga, adăugând că schimbări politice majore ar fi greu de imaginat.

Sondajele anticipau că Lista Unită, formațiunea de centru-dreapta condusă de premierul Andris Kulbergs, va deveni cel mai mare partid din parlament în urma votului de sâmbătă.

Coaliția sa de centru-dreapta, care reunește și partidul centrist Noua Unitate, formațiunea naționalistă Alianța Națională și Uniunea Verzilor și Fermierilor, era însă așteptată să iasă slăbită din alegeri.

Actuala coaliție de guvernare este formată din Lista Unită, Noua Unitate, Uniunea Verzilor și Fermierilor și Alianța Națională. Sondajele sugerau că acest bloc are puține șanse să își păstreze puterea în actuala formulă după scrutin.

Securitatea și economia, principalele preocupări ale alegătorilor

Securitatea este principala preocupare a alegătorilor într-o țară care se învecinează cu Rusia și care a fost anexată și condusă de Moscova o mare parte a secolului XX.

Potrivit lui Roberts Kits, analist la centrul de reflecție leton LaSER, „apărarea și securitatea vor fi prioritare”. Cu excepția câtorva voci divergente, există un consens larg privind menținerea cheltuielilor militare la aproape 5% din PIB și sprijinirea Ucrainei, a spus acesta.

Economia este însă, de asemenea, o preocupare majoră pentru alegători.

Letonia este cea mai puțin prosperă dintre cele trei țări baltice în ceea ce privește nivelul de trai, deși a recuperat din decalaj după aderarea la Uniunea Europeană, în 2004.

Creșterea economică este lentă, iar alegătorii invocă probleme precum costul vieții, starea sistemului de sănătate și dificultățile finanțelor publice. Acestora li se adaugă disparități regionale importante.

Diferența dintre capitala Letoniei și restul țării este pronunțată. În zona Riga, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns în 2024 la 101% din media europeană, potrivit unui raport al Comisiei Europene. În celelalte regiuni, procentul nu depășește 50%.

Contrastul este cel mai puternic în Latgale, regiunea cea mai estică a Letoniei, unde depopularea se accelerează, iar oportunitățile economice sunt puține. Regiunea are o populație majoritar vorbitoare de rusă, iar declinul său este vizibil mai ales în Daugavpils, al doilea oraș ca mărime al țării, unde 90% dintre locuitori sunt rusofoni.

„Cea mai importantă problemă este lipsa tinerilor și a locurilor de muncă bune”, a spus Aigars Soikants, un locuitor din Daugavpils în vârstă de 30 de ani. „Nu sunt suficiente locuri de muncă. Oamenii pleacă.”

Deși locuiește într-un oraș cu o populație predominant rusofonă, Soikants spune că identitatea nu îi va determina votul. El intenționează să susțină „un partid de centru sau de dreapta care acționează în interesul țării”.

Ascensiunea partidelor populiste în Letonia

La fel ca în alte părți ale Europei, partidele populiste au beneficiat de îngrijorările economice înaintea alegerilor. Partidul Puterea Suverană (Suverena vara, SV), care critică ajutorul acordat Ucrainei și creșterea cheltuielilor militare, era cotat în sondaje la 9% și ar putea ajunge pe locul al doilea în parlament.

Considerată prorusă de criticii săi, formațiunea condusă de Julija Stepanenko pune accentul pe dificultățile economice ale Letoniei. Partidul este însă izolat politic și, în absența unei surprize majore, nu are șanse să intre într-o viitoare coaliție de guvernare.

Evitând cu grijă cuvântul „Ucraina”, Vjaceslavs Stepanenko, primul candidat pe lista locală a SV din Latgale și soțul președintei partidului, susține „oprirea oricărui ajutor pentru orice stat străin”.

„Noi suntem cei care au nevoie de ajutor, nu invers.”

Un alt partid populist, Letonia pe Primul Loc — LPV —, era cotat tot la 9%, iar liderul său, omul de afaceri Ainars Slesers, este comparat frecvent cu președintele american Donald Trump.

Formațiunea atrage susținători printr-un mesaj conservator și promisiuni de relansare economică și, spre deosebire de SV, ar putea deveni un partener indispensabil în negocierile pentru formarea unei coaliții.

„Marea întrebare este dacă Lista Unită va coopera cu partidul lui Slesers”, a declarat analista politică Sigita Struberga.

Puterea de influență a rusofonilor

Multă vreme mobilizați în jurul partidului Armonia, vorbitorii de rusă, care reprezintă aproximativ 35% din populația Letoniei, nu mai votează ca un bloc unitar.

Armonia, care a câștigat mai multe alegeri parlamentare fără să intre vreodată la guvernare, a dispărut din parlament în 2022 și are foarte puține șanse să revină.

Potrivit analistului Kits, alegătorii rusofoni nu ar trebui tratați ca un singur bloc, cu un comportament uniform.

Deși politica identitară rămâne un factor, o parte tot mai mare a acestui electorat este motivată acum de preocupări economice și sociale.

Schimbarea este vizibilă în Daugavpils, unde Valentin Trofimov, un ceasornicar în vârstă de 62 de ani, spune că va vota partidul lui Slesers.

Motivele sale sunt simple: țara, spune el, „nu are bani pentru nimic”, inclusiv pentru transport, educație și medicamente. „Salariile sunt prea mici”, a adăugat acesta.

Citește și: Lula și Bolsonaro Jr, aproape la egalitate în sondajele din Brazilia