Danezii sunt votează, marți, în cadrul unor alegeri în care social-democrații premierului Mette Frederiksen încearcă să obțină un al treilea mandat de guvernare.

În vârstă de 48 de ani, șefa guvernului de la Copenhaga a convocat scurtinul cu câteva luni mai devreme decât era prevăzut, profitând de sprijinul popular obținut în urma gestionării amenințării președintelui SUA, Donald Trump, de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei.

Potrivit BBC, social-democrații au pierdut însă din susținere față de alegerile din 2022, iar Mette Frederiksen se confruntă cu o provocare puternică din partea a două partide de centru-dreapta, inclusiv partidul liberal Venstre, condus de ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen.

Danemarca este guvernată prin coaliții, iar votul de marți va decide dacă puterea va rămâne în mâinile blocului de stânga sau va trece către dreapta.

Cele mai recente sondaje de opinie îi plasează pe social-democrați pe primul loc, cu peste 20% din voturi, cu mult înaintea liberalilor și a partidului Stânga Verde.

Deși alegerile nu se desfășoară direct pe tema crizei Groenlandei, Frederiksen mizează pe efectul de „impuls Trump”, care i-a crescut popularitatea după poziția fermă adoptată în această chestiune, sperând că acesta îi va aduce un al treilea mandat într-o cursă electorală strânsă.

Danemarca, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA în NATO, a respins încercările lui Trump de a prelua Groenlanda, iar danezii și partenerii lor europeni au trimis, în ianuarie, un contingent militar pe insulă.

În linii mari, există însă un consens larg în Danemarca în ceea ce privește politica externă, astfel că dezbaterea electorală a fost dominată de teme interne.

Situația economiei și costul vieții sunt principalele subiecte, iar Frederiksen propune introducerea unui impozit pe avere de 0,5% pentru cei mai bogați 20.000 de danezi. Nivelul ridicat de pesticide din apa potabilă, cauzat de creșterea porcilor și agricultură, a devenit, de asemenea, o preocupare pentru alegători, unele partide, inclusiv cel al premierului, susținând interzicerea acestora.

Totuși, avantajul din sondaje nu este suficient pentru a-i asigura cele 90 de mandate necesare unei majorități parlamentare.

După victoria clară din 2022, Frederiksen a condus o coaliție centristă, în care social-democrații au colaborat cu Moderații și liberalii de centru-dreapta, însă toate cele trei partide au pierdut semnificativ din sprijin în sondaje.

Troels Lund Poulsen, liderul liberalilor, a devenit un alt posibil candidat la funcția de prim-ministru, dar are nevoie de un rezultat solid în scrutinul de marți.

Chiar și în cazul obținerii celui mai mare număr de voturi, social-democrații se îndreaptă spre cel mai slab rezultat din ultimul secol. La alegerile locale de anul trecut, aceștia au coborât la 17%.

Sondajele indică faptul că nici blocul de stânga („roșu”), nici cel de dreapta („albastru”) nu vor putea forma o majoritate fără sprijinul Moderaților, conduși de ministrul de Externe Lars Løkke Rasmussen, care ar putea deveni arbitrii formării guvernului.

Cele 4 mandate parlamentare ale Groenlandei și Insulelor Feroe ar putea avea, de asemenea, un rol decisiv, existând posibilitatea ca, pentru prima dată în ultimele decenii, cel puțin unul dintre mandatele Groenlandei să treacă de la stânga la dreapta.

Lars Løkke Rasmussen, care a impresionat și el opinia publică prin gestionarea tensiunilor legate de Groenlanda, și-a exprimat deja ambiția de a prelua rolul de „investigator regal” - o funcție-cheie în formarea unei coaliții guvernamentale.

În mod tradițional, însă, investigatorul regal devine ulterior prim-ministru, iar Rasmussen a precizat că nu își dorește să conducă din nou țara, după cele două mandate anterioare.

El le-a declarat jurnaliștilor că vrea să fie în prima linie în definirea politicilor viitorului guvern, subliniind că Danemarca trebuie „să rămână unită într-o perioadă de diviziune”.

Citește și: Rezultatele mixte ale extremei drepte în alegerile locale din Franța le oferă speranță rivalilor tradiționali