Partidul Social Democrat a obţinut 53,24% din totalul mandatelor de primar, în timp ce Partidul Naţional Liberal - 34,69% din mandate, potrivit rezultatelor parţiale prezentate, luni seară, de Biroul Electoral Central.

Uniunea Democrată Maghiară din România a obținut 6,81% din sufragii.

Rezultate parţiale privind distribuirea mandatelor de primar:

• PSD - 53,24%, reprezentând 1.469 mandate de primar
• PNL - 34,69%, reprezentând 957 mandate de primar
• UDMR - 6,81%, reprezentând 188 de mandate de primar
• Candidaţii independenţi - 1,41%, reprezentând 39 mandate de primar
• AUR - 1,01%, reprezentând 28 mandate de primar
• Alianţa electorală PSD - PNL - 0,76%, reprezentând 21 mandate de primar
• Alianţa Dreapta Unită (USR - PMP - Forţa Dreptei) - 0,76%, reprezentând 21 mandate de primar
• Uniunea Salvaţi România - 0,29%, reprezentând 8 mandate de primar
• Alianţa electorală PSD - PUSL - 0,18%, reprezentând 5 mandate de primar
• Alianţa Maghiară din Transilvania (Erdelyi Magyar Szovetseg) - 0,14%, reprezentând 4 mandate de primar
• Forumul Democrat al Germanilor din România - 0,11%, reprezentând 3 mandate de primar
• Partidul Umanist Social Liberal - 0,07%, reprezentând 2 mandate de primar
• 10 partide, alianţe şi organizaţii ale minorităţilor au obţinut câte un mandat de primar.

Partidul Social Democrat (PSD) a obţinut cele mai multe mandate la alegerile pentru consiliile locale - 42,11%, urmat de PNL - 32,1%, AUR - 8,6%, UDMR - 6,88% şi USR - 2,1%, potrivit rezultatelor parţiale ale alegerilor, prezentate luni de Biroul Electoral Central.

Rezultate parţiale privind distribuirea mandatelor de consilieri locali

• PSD - 42,11% (14.199 mandate)
• PNL - 32,1% (10.826 mandate)
• AUR - 8,6% (2.899 mandate)
• UDMR - 6,88% ( 2.319 mandate)
• USR - 2,1% (708 mandate)
• Alianţa Dreapta Unită - 1,98% (667 mandate)
• Forţa Dreptei - 0,63% (214 mandate)
• Alianţa Electorală PSD-PNL - 0,57% (191 mandate)
• PMP - 0,56% (189 mandate)
• PUSL - 0,53% (180 mandate)
• Alianţa Maghiară din Transilvania - 0,47% (159 mandate)
• Candidaţi independenţi - 0,44% (150 mandate)
• SOS România - 0,34% (116 mandate)
• Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa - 0,31% (91 mandate)
• Alianţa Dreapta Unită USR - PMP - 0,27% (90 mandate)
• Partidul Ecologist Român - 0,2% (68 mandate)
• Alte 63 de partide, formaţiuni şi alianţe politice au obţinut mandate de consilieri locali

"În contextul organizării a două tipuri diferite de scrutin la aceeaşi dată, precizăm că fluxul de verificare a proceselor-verbale de consemnarea a rezultatelor votării de la nivelul birourilor electorale ale secţiilor de votare a presupus un circuit diferit pentru validarea acestora, noutate care a generat diverse provocări pentru toate persoanele implicate şi care a dus la întârzierea centralizării datelor pentru preşedinţii de consilii judeţene, consilii judeţene, primar general al Municipiului Bucureşti, consiliu general al Municipiului Bucureşti şi pentru membrii din România în Parlamentul European", a transmis Biroul Electoral Central.

Predarea sacilor cu voturi la birourile electorale s-a dovedit un proces greoi în unele zone din țară, mai ales din cauza caniculei. Unii membri ai secțiilor de vot reclamă că, pe lângă oboseală, sunt nevoiți să aștepte cu orele.

Noile mandate de primari și consilieri locali trebuie validate de judecătoriile la care sunt arondate localitățile în care au candidat.

Dacă nu vor apărea modificări legislative, mandatele celor aleși pe 9 iunie vor începe la 1 noiembrie.

Reacții politice după runda de alegeri

PSD s-a proclamat câştigătorul celor două scrutine, relatează Radio România Actualități.

La europarlamentare, social-democrații se bazează pe scorul foarte bun al alianţei electorale pe care a format-o cu liberalii, alături de care au obținut aproximativ 50% din voturi.

La locale, conform cifrelor preliminare, PSD și-a adjudecat majoritatea primarilor, consilierilor şi preşedinţilor de Consiliu Judeţean.

"Cetățenii au întotdeauna dreptate. O să facem o analiză în interiorul partidului. Dacă facem o alianță politică, asta înseamnă că avem un candidat comun pentru funcția de președinte și listă comună la parlamentare. PSD, momentan, a câștigat alegerile", a spus liderul social-democrat Marcel Ciolacu.

Potrivit președintelui liberal, votul dat duminică "este o recunoaştere pe care suntem datori să o îndreptăm către toţi cei care astăzi au votat Partidul Naţional Liberal. Aşa cum arată procentele, discutăm de aproximativ 2.500.000 de români şi este, de asemenea, un vot remarcabil pentru lista comună a alianţei, românii arătând foarte clar opţiunea pentru valorile europene şi refuzul extremismului. Au zis un nu categoric extremismului, motiv pentru care, sigur, rezultatul nostru este unul cât se poate de bun, ţinând cont de faptul că nu cu mult timp în urmă, aceleaşi sondaje ne clasificau undeva la 14-16%, iată, Partidul Naţional Liberal obţine 28% şi în felul acesta putem să menţionez şi faptul că este un rezultat obţinut după 5 ani de guvernare".

"Guvernarea erodează. Sunt 5 ani în care ne-am asumat responsabilitatea să trecem România prin mai multe crize, ne-am asumat să avem această stabilitate politică în coaliţie şi totodată ne-am asumat să garantăm siguranţa cetăţenilor români", a mai spus Nicolae Ciucă.

În urma rezultatelor slabe obținute, președintele Uniunii Salvați România, Cătălin Drulă, a anunțat, luni, că își va da demisia.

"Rezultatul alegerilor este sub aşteptările pe care le-am avut. (...) Pentru mine, în întreaga mea viaţă, asumarea a fost un principiu de bază (...) Îmi asum rezultatul și voi convoca alegeri pentru un nou președinte USR în cel mai scurt timp”, a declarat demisionarul.

Decizia a fost salutată de Dominic Fritz. Reales în postul de primar al Timişoarei, acesta este văzut ca posibil succesor la conducerea formaţiunii de opoziție.

"Ce a surprins în aceste alegeri e scorul AUR. La un moment dat, AUR era prezentat în sondajele de opinie cu peste 20%, am văzut în exit-poll-urile pentru alegerile europarlamentare un scor de 15%. La fel surprinde subperformanţa coaliţiei din care face parte USR", a opinat analistul politic Costin Ciobanu, invitat al rubricii "Apel matinal" de la RRA.

Comasarea alegerilor a generat un plus de interes electoral

Expertul a remarcat și "cea mai importantă prezenţă în alegerile europarlamentare din istoria noastră de membri ai Uniunii Europene".

"Vă reamintesc că în 2009 am avut o prezenţă de 27%, aproape la jumătate faţă de ceea ce vedem astăzi. În mod cert, comasarea cu alegerile locale a generat un plus de interes, care s-a reflectat şi asupra alegerilor europarlamentare care, în general, nu numai în România, dar peste tot în Europa, sunt alegeri de ordin secund, generând mai puţin interes decât alegerile locale şi alegerile parlamentare. În acelaşi timp, vedem interesul cel mai mare, cel puţin prin prisma rezultatelor care încep să vină, este pentru ceea ce se întâmplă în comunităţile locale. Oamenii sunt extrem de interesaţi de cine le va fi primar în următorii patru ani, pentru că, până la urmă, există acest dicton că orice politică e politică locală", a mai precizat Costin Ciobanu.

Profesor de comunicare și științe politice, Antonio Momoc spune că România ar trebui să introducă, în viitorul apropiat, votul online.

“Buletinele de vot sunt pe hârtie, ar trebui să trecem cu totul în sistemul informatic, dar pentru asta ar trebui să avem încredere în cei care organizează alegerile și în instituțiile care o fac. Cred că nici măcar politicienii nu au încredere unii în alții pentru a da gir pentru așa ceva, cu atât mai puțin cetățenii, nu suntem încă Estonia, să putem organiza alegerile pe internet sau în sistem electronic, așa cum se întâmplă de multă vreme în state care Elveția și în alte părți ale lumii. Nu spun că nu se va întâmpla la un moment dat, dar va trebui să mai treacă timp”, a menționat Antonio Momoc pentru Radio România București FM.

Specialistul a remarcat prezența la urne.

"Cred că votul a fost absolut firesc, absolut normal. Tinerii au votat așa cum au simțit, în funcție de situația lor social materială, în funcție de educația lor civică sau politică. Cred că în zona urbană, în urbanul mare au mers mai bine la vot tinerii și s-au exprimat, după cum spuneam, pentru alternative la mainstream și la sistemul de partide clasice, iar în ceea ce privește, desigur, ruralul sau urbanul mai mic, cred că acolo au optat, de multe ori, pentru un vot, la fel antisistem, dar și antidemocratic”, a punctat Antonio Momoc.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, procesul electoral s-a desfășurat fără incidente grave, dar cu amenzi de peste 200.000 de lei și aproape 300 de dosare penale.

Citește și: Mandatele aleșilor actuali, valabile până la final de septembrie