Polonezii au început să voteze duminică, în primul tur al alegerilor prezidențiale, un scrutin decisiv pentru viitorul guvernului actual proeuropean, precum și pentru legislația privind avortul și drepturile minorităților sexuale, relatează France Presse.

Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, un susținător vechi al UE, este creditat cu 30% din intențiile de vot, fiind urmat de istoricul naționalist Karol Nawrocki, cu 25%, potrivit sondajelor.

Dacă aceste proiecții se confirmă, cei doi se vor confrunta în turul doi, programat pe 1 iunie, într-un moment delicat pentru Europa, marcat de războiul din Ucraina, ascensiunea partidelor de extremă dreapta și relațiile tensionate cu Washingtonul.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (ora locală) și se vor închide la ora 21:00 (19:00 GMT). Un sondaj realizat la ieșirea de la urne va fi publicat imediat după închiderea votului.

În total, 13 candidați s-au înscris în cursă, iar rezultatele finale sunt așteptate abia luni.

AFP amintește că de când coaliția condusă de fostul lider european Donald Tusk a preluat puterea în 2023, inițiativele-cheie ale guvernului au fost adesea blocate de veto-urile președintelui conservator în exercițiu, Andrzej Duda.

Unii alegători speră că acest vot va pune capăt blocajului politic.

"Sper ca aceste alegeri să desăvârșească schimbarea", a declarat pentru AFP Hubert Michalowski, un om de afaceri de 50 de ani, care se opune oricărei derive spre dreapta a Poloniei. El dorește ca țara sa "să rămână pe o linie de centru și să inverseze această tendință care se manifestă în Europa".

Politica internațională a dominat campania electorală, în special în ceea ce privește poziția Poloniei între UE și SUA, dar și confruntarea dintre două viziuni opuse. Totodată, și temele sociale au jucat un rol important în dezbateri.

În vârstă de 53 de ani, Rafal Trzaskowskia promis să sprijine dreptul la avort într-o țară în care acesta este aproape complet interzis, precum și drepturile comunității LGBTQ – o perspectivă care dă speranță unor alegători, precum Malgorzata Mikoszewska, o angajată de 41 de ani din turism: "Sper în primul rând liberalizarea legii avortului și mai multe drepturi pentru minoritățile sexuale", a spus ea.

Partidul Drept și Justiție (PiS), care îl susține pe Karol Nawrocki, a fost frecvent în dezacord cu aliații occidentali ai Poloniei și cu Bruxelles-ul în privința statului de drept, până când a pierdut puterea în 2023.

În vârstă de 42 de ani, Karol Nawrocki - care afirmă că îl admiră pe Donald Trump - susține că președintele american i-a spus: „Veți câștiga”, la o întâlnire de la Casa Albă, la începutul lunii mai.

Rezultatul final al alegerilor va depinde în mare măsură de modul în care vor vota susținătorii lui Slawomir Mentzen în turul al doilea – un candidat de extremă dreapta aflat pe locul al treilea, cu aproximativ 12% din intențiile de vot.

Llibertarian eurosceptic, ferm anti-avort și anti-imigrație, aceesta acuză refugiații ucraineni – circa un milion – că profită de Polonia.

Retorica sa este reluată, parțial, și de alegători tineri, precum Radoslaw Wiecek, un antreprenor de 25 de ani: „Nu vreau ca Polonia să fie complet supusă Uniunii Europene”.

Pentru Anna Urbanska, o pensionară de 74 de ani, problema imigrației este prioritară: „Nu vreau să lăsăm imigranții să intre aici, în Polonia. Vreau să putem trăi mai liniștiți”.

O eventuală victorie a lui Rafal Trzaskowski i-ar permite guvernului să-și respecte promisiunile-cheie – așteptate mai ales de susținătorii drepturilor femeilor, printre care și accesul la avort.

Aceasta i-ar oferi, de asemenea, posibilitatea de a face progrese în restabilirea statului de drept, slăbit în timpul guvernului populist anterior și al președintelui Duda.

Deși președintele are puteri limitate în Polonia, el poate bloca legile prin veto, o prerogativă folosită frecvent de președintele în funcție.

„Cu Nawrocki, guvernul ar fi practic blocat și asta ar putea duce, în cele din urmă, la căderea actualei coaliții de guvernare”, consideră politologul Anna Materska-Sosnowska. Ea adaugă că o victorie a naționalistului ar însemna, de fapt, revenirea populismului cu forțe sporite, cel târziu în următorii doi ani, la alegerile parlamentare.

De la venirea lui Donald Tusk la putere, Polonia și-a întărit poziția în Europa și joacă un rol important la granițele estice ale NATO, în fața Rusiei.

În acest context, conchide Materska-Sosnowska, alegerile prezidențiale sunt „fundamentale”, nu doar pentru Polonia, ci și în fața tentativelor de a opri deriva populistă și antidemocratică care traversează Europa.

Citește și: Românii își aleg președintele