11 candidați sunt înscriși în cursa pentru alegerile prezidențiale de duminică în România, după anularea scrutinului precedent, marcat de suspiciuni de ingerință rusă, și excluderea candidatului clasat pe primul loc, Călin Georgescu.

Dintre favoriți, doar George Simion, liderul extremei drepte, a participat și în noiembrie. Acum, el are șanse mari să ajungă în turul al doilea, programat pe 18 mai.

George Simion, înlocuitorul extremei drepte

Liderul partidului naționalist AUR, în vârstă de 38 de ani, fusese eclipsat pe 24 noiembrie de surprinzătorul Georgescu, obținând mai puțin de 14% din voturi.

Un scor pe care ar putea să-l dubleze acum, beneficiind de o parte din voturile fostului său rival.

Sondajele îl creditează pe acest admirator al președintelui american Donald Trump – care a participat la ceremonia de învestire a acestuia în ianuarie – cu prima șansă în turul întâi.

George Simion revendică sprijinul lui Călin Georgescu, deși acesta nu l-a susținut oficial.

Liderul AUR este anchetat de Parchet pentru incitare la violență, după ce a declarat că vrea să „jupoaie de vii în piața publică” responsabilii „loviturii de stat” care l-au îndepărtat pe Georgescu.

Deși l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin „criminal de război”, acest contestatar al „politicilor absurde ale UE” vrea să reducă ajutorul acordat refugiaților ucraineni și se opune oricărui sprijin militar.

Nicușor Dan, reformatorul proeuropean

La 55 de ani, primarul Bucureștiului a decis, după „șocul” din noiembrie, să intre în cursă, sperând să reprezinte o alternativă pro-europeană.

Reales în 2024 la conducerea Capitalei, acest absolvent de matematică la Sorbona consideră că ascensiunea extremei drepte se explică, în mare parte, prin respingerea unei clase politice „corupte” și „arogante”, la putere de la căderea comunismului.

„O Românie onestă” – sub acest slogan, Nicușor Dan, fost activist împotriva dezvoltării urbane ilegale, se prezintă ca omul „schimbării”, păstrând însă sprijinul pentru Ucraina și angajamentul față de NATO, pe care îl vede ca „cel mai bun scut” împotriva Rusiei.

Deși reformator, ele este rezervat pe tema minorităților sexuale (LGBT+), într-un context încă ostil în Europa Centrală și de Est.

Crin Antonescu, candidatul continuității

Considerat reprezentantul „status quo-ului” de către principalii săi adversari, Crin Antonescu a fost profesor de istorie în vârstă de 65 de ani este candidatul unic al partidelor aflate la putere (PSD, PNL și UDMR), a căror imagine este afectată de anii de guvernare.

Social-democrații premierului Marcel Ciolacu, familia liberală a fostului președinte Klaus Iohannis și partidul minorității maghiare își pun speranțele în calificarea sa în turul doi.

Crin Antonescu se bazează pe calitățile sale oratorice și pe experiența sa politică: a fost președinte interimar, președinte al Senatului și ministru.

Candidat la prezidențialele din 2009, când a obținut 20% din voturi, s-a retras din viața politică în ultimii ani, o inactivitate care i-a atras ironiile rivalilor, înainte să fie chemat înapoi pe scenă.

Deși afirmă că detestă „demagogia” și „populismul”, Crin Antonescu a stârnit indignare recent, afirmând că ar „executa traficanții de droguri pe stadioane, ca în China” – o „declarație nefericită” pe care ulterior a regretat-o.

Victor Ponta, cameleonul politic

După ce a fost forțat să plece din funcție în 2015, în urma marilor proteste anticorupție generate de moartea a 64 de tineri în incendiul de la Colectiv, fostul premier social-democrat Victor Ponta, acum în vârstă de 52 de ani, susține că s-a schimbat.

Înfrânt în alegerile prezidențiale din 2014, el își încearcă șansa din nou, cu un discurs populist: partener de golf al actualului președinte american Donald Trump, Victor Ponta a adoptat sloganul „România pe primul loc”.

Considerat „cameleon politic” de analiști și acum fără afiliere politică clară, Victor Ponta l-ar numi premier pe Călin Georgescu, pe care îl consideră victima unei cabale judiciare.

Creditat cu 10% în ultimele sondaje, fostul premier a pierdut teren după declarații controversate despre condițiile în care și-a dobândit cetățenia sârbă.

Citește și: CE și TikTok colaborează în campania electorală din România