Senatorii şi deputaţii revin la lucru.

Prima sesiune a legislativului din acest an începe luni.

Conform procedurilor, va fi aleasă noua conducere, vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii, cu excepţia preşedinţilor care au fost aleşi după constituirea parlamentului pentru un mandat de patru ani.

La Senat, preşedinte este liberalul Mircea Abrudean, iar Camera Deputaţilor este condusă de social-democratul Sorin Grindeanu.

Priorităţile coaliţiei de guvernare în această sesiune sunt adoptarea pachetului privind reforma administraţiei publice locale şi centrale, măsurile de relansare economică şi legea bugetului de stat pe 2026, care este în întârziere.

Opoziţia pregăteşte noi moţiuni simple împotriva miniştrilor de externe şi al apărării, dar şi de cenzură la adresa guvernului, precum şi mai multe iniţiative legislative legate de reducerea cheltuielilor statului şi de protejare a cetăţenilor.

Bugetul, reforma administraţiei şi relansarea economică, testele majore ale noii sesiuni

După mai mult de o lună de pauză, Parlamentul şi-a reluat luni activitatea, odată cu deschiderea primei sesiuni parlamentare ordinare a anului.

Senatul şi Camera Deputaţilor au intrat în procedura consacrată începutului de sesiune, care prevede alegerea noilor Birouri permanente - vicepreşedinţi, secretari şi chestori - în fiecare dintre cele două Camere.

Preşedinţii celor două foruri, Mircea Abrudean (PNL) şi Sorin Grindeanu (PSD), îşi continuă mandatele de 4 ani, obţinute după constituirea actualului Legislativ.

Agenda coaliţiei: reformă, economie şi buget

Sesiunea parlamentară debutează sub presiunea unor decizii majore pentru coaliţia de guvernare formată din Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România.

Priorităţile asumate vizează adoptarea pachetului de reformă a administraţiei publice centrale şi locale, măsurile de relansare economică şi legea bugetului de stat pe anul 2026, notează Radio România Internațional într-o analiză.

Deşi, potrivit cutumei, bugetul ar fi trebuit adoptat în decembrie, înainte de începutul noului an, Guvernul nu a transmis încă Parlamentului niciun proiect de lege în acest sens. Premierul Ilie Bolojan a avut mai multe runde de discuţii cu ministerele, însă negocierile sunt blocate în acest moment.

Blocaj politic şi negocieri în coaliţie

Surse politice indică faptul că Ilie Bolojan refuză să promoveze bugetul până când nu intră în vigoare reforma administraţiei publice. PSD susţine această condiţionare, dar avertizează că nu va accepta adoptarea reformei administrative fără un pachet consistent de măsuri de relansare economică, solicitate de social-democraţi încă din toamna anului trecut.

Atât reforma administraţiei, cât şi măsurile economice ar urma să fie adoptate fie prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, fie prin Ordonanţă de Urgenţă, decizia urmând să fie luată într-o şedinţă a coaliţiei programată în această săptămână.

În paralel, opoziţia a anunţat deja că va depune o moţiune de cenzură dacă premierul îşi va asuma răspunderea pe cel de-al treilea pachet de reforme. De asemenea, sunt pregătite moţiuni simple împotriva miniştrilor de Externe şi al Apărării, precum şi iniţiative legislative care vizează reducerea cheltuielilor statului şi măsuri de protecţie pentru cetăţeni.

Majoritate confortabilă, mize ridicate

Noua sesiune parlamentară aduce şi decizii importante în zona instituţiilor-cheie de securitate. Senatul şi Camera Deputaţilor urmează să voteze numirile la conducerea Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe, după ce preşedintele Nicușor Dan va transmite propunerile către Parlament.

De la preluarea mandatului, în mai 2025, şeful statului este aşteptat să facă aceste nominalizări. Tot în această sesiune, Parlamentul va trebui să desemneze şi un nou Avocat al Poporului, funcţie care, potrivit acordului din coaliţie, revine USR.

În prezent, partidele aflate la guvernare - PSD, PNL, USR, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale - deţin 310 parlamentari. Pentru o majoritate parlamentară sunt necesare 232 de voturi, într-un Legislativ care numără peste 460 de membri.

Reluarea activităţii parlamentare deschide, astfel, o sesiune cu mize politice ridicate, în care adoptarea bugetului, echilibrul din coaliţie şi confruntarea cu opoziţia vor testa stabilitatea guvernării şi capacitatea Parlamentului de a livra reformele promise.

Citește și: Modificarea Legii CCR, propusă de parlamentari PNL