O fraudă cu prejudiciul estimat la 18,41 de milioane de lei a fost identificată de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), conform cărora mecanismul de fraudare a bugetului de stat a fost folosit de o societate comercială din Bucureşti, activă în domeniul colectării, reciclării şi valorificării deşeurilor de ambalaje.

Conform ANAF, suma reprezintă impozit pe profit şi TVA sustrase de la plată prin utilizarea unui circuit fictiv de tranzacţii comerciale.

Potrivit sursei citate, în perioada 2023-2025, societatea verificată a încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverşi beneficiari pentru servicii aparent legitime de colectare şi reciclare a deşeurilor.

Facturi fictive emise în evidențele contabile

Verificările antifraudă au evidenţiat însă că, în anul 2025, operatorul economic a introdus în evidenţele contabile facturi fictive emise de o reţea formată din nouă societăţi fără activitate economică reală, în scopul diminuării obligaţiilor fiscale şi al deducerii nelegale de cheltuieli şi TVA, inclusiv prin aplicarea nelegală a mecanismului taxării inverse.

Societăţile implicate în circuitul fraudulos funcţionau exclusiv în relaţie cu beneficiarul verificat, şase dintre acestea fiind înfiinţate în anul 2024 şi declarate inactive în anul următor. Aceste entităţi au fost utilizate pentru emiterea de facturi aferente unor operaţiuni fictive privind achiziţii de deşeuri şi prestări de servicii precum sortare sau dezmembrare.

Inspectorii antifraudă au constatat că firmele respective nu dispuneau de infrastructura minim necesară desfăşurării activităţilor declarate: Nu aveau angajaţi, nu funcţionau la sediile declarate, unele nu deţineau conturi bancare, iar logistica umană şi materială era in fapt inexistentă.

Totodată, documentele prezentate pentru justificarea activităţilor desfăşurate conţineau multiple elemente de fictivitate, inclusiv procese-verbale şi evidenţe privind prestări de servicii atribuite unor persoane care nu au avut niciodată raporturi de muncă cu societăţile implicate.

Controlul antifraudă a evidenţiat şi lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deşeurilor, existenţa unor diferenţe semnificative între cantităţile de deşeuri intrate şi cele procesate, precum şi inexistenţa echipamentelor şi aplicaţiilor informatice necesare activităţilor declarate.

Sumele obţinute prin mecanismul fraudulos au fost utilizate inclusiv în scop personal de către administratorii societăţii, potrivit Agerpres.

Peste 2 milioane lei au fost retraşi în numerar sau utilizaţi pentru cheltuieli personale, iar o parte semnificativă din prejudiciu - respectiv 10,437 milioane de lei transferaţi în perioada 2024-2025 către una dintre firmele furnizoare - a fost disimulată prin retrageri succesive efectuate prin conturi aparţinând unor persoane fizice.

De exemplu, în cadrul verificărilor a fost identificată achiziţia unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, efectuată din fondurile rezultate din activitatea infracţională.

Pentru recuperarea prejudiciului şi prevenirea sustragerii de la executarea obligaţiilor fiscale, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra patrimoniului societăţii, anterior finalizării acţiunii de control, vizând un teren intravilan în suprafaţă de 1.065 mp situat în Bucureşti, două autoturisme şi conturile bancare ale societăţii.

Având în vedere aspectele constatate, DGAF va sesiza organele de urmărire penală competente.

Potrivit comunicatului, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală continuă monitorizarea permanentă a domeniilor cu risc fiscal ridicat şi desfăşoară acţiuni susţinute pentru prevenirea, identificarea şi sancţionarea faptelor de evaziune fiscală şi fraudă financiară, în vederea protejării intereselor bugetare ale statului şi asigurării unui climat concurenţial corect.

Citește și: Utilizatorii platformei Ghișeul.ro, vizați de o tentativă de fraudă