Profesorul Ştefan Popescu, analist şi comentator de politică externă, invitat la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, marți, 11 iunie, a explicat că ascensiunea dreptei extreme europene este destul de mare, în contextul în care blocul comunitar este într-o perioadă de crize succesive care n-au fost rezolvate.

Specialistul a menționat criza economică după pandemia de coronavirus, criza economică provocată de războiul din Ucraina, competiţia cu China şi Statele Unite ale Americii, care duce la o erodare a economiei europene, presiunea migratorie, chestiunile securitare, precum și ecourile războiului din Orientul Apropiat.

„Toate acestea nu vor face altceva decât să creeze o stare, dacă vreţi, o atmosferă de incertitudine, care va oferi un teren fertil pentru aceste mişcări. Deci, să ne aşteptăm la o progresie.

Plus o ţară sistemică, Franţa, a dat un semnal extraordinar. Pentru prima dată, Reuniunea Naţională provoacă o cădere a guvernului, alegeri anticipate şi posibilitatea unei coabitări destul de complicate, deşi sistemul francez este unul hiperprezidenţial.”, a spus analistul de politică externă.

România va putea avea o influență notabilă la nivelul UE

De asemenea, profesorul Ștefan Popescu a spus că România va trimite două grupuri robuste în cei doi piloni ai majorităţii de la Bruxelles şi de la Strasbourg şi anume, în Partidul Popularilor Europeni şi în Partidul Socialiştilor Europeni.

„Acest lucru oferă României o premisă bună pentru a construi o influenţă notabilă la nivelul Uniunii Europene, în ce priveşte atât distribuţia funcţiilor în cadrul comisiilor Parlamentului European, o funcţie de preşedinte, mă aştept, o alta de vicepreşedinte, mai mulţi raportori şi, bineînţeles, o funcţie de vicepreşedinte al Parlamentului European.”, a spus invitatul la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Întrebat dacă România are şanse să ocupe o poziţie importantă în noua Comisie, analistul a spus că Bucureștiul va avea un comisar în mod cert.

„Dacă va fi aureolat de funcţia de vicepreşedinte, atunci cu atât mai bine. Dar acest lucru depinde de negocierile cu încă 26 de state membre ale Uniunii Europene. Deci, sunt 27 de state, iar o ţară trebuie să negocieze cu încă 26 de state ale Uniunii Europene. Dacă va fi şi un post nou, cum este postul de comisar la apărare, ar fi, de asemenea, un succes notabil al diplomaţiei româneşti.

Aici nu intră neapărat numai echilibrele, noile echilibre de putere politice din Parlamentul European, dar intră statele membre. Prin urmare, chiar o ţară slăbită precum Franţa, să fim siguri că va negocia cu foarte mare putere pe măsura ponderii pe care o are în Uniunea Europeană.”, a spus el.

Analistul a menționat că Ursula von der Leyen are șanse foarte mari să obțină un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, chiar dacă este un personaj care n-a întrunit simpatii particulare nici chiar în propria-i familie, în contextul în care Partidul Popularilor Europeni nu doreşte să redeschidă jocul candidaturilor.

Citește și: Liderul extremei drepte din Franța va candida pentru funcția de prim-ministru