O analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) arată că o ieftinire a energiei electrice în România depinde de mai mulți factori economici, tehnologici şi politici.

Conform AEI, în cadrul Barometrului Energetic realizat de INSCOP, românii au fost întrebaţi care este principala cauză pentru majorarea preţurilor la energie electrică.

Rezultatele au arătat că 42,8% dintre ei cred că de situația actuală sunt vinovate deciziile greşite luate de autorităţile din România, 27,3% au indicat dorinţa companiilor din România de a obţine profituri mai mari, 11,1% inflaţia generală, 6,7% evoluţia preţurilor de pe plan internaţional, 6,1% nivelul taxelor/redevenţele, iar 0,8% condiţiile meteo (vânt mai slab, precipitaţii mai puţine). Alți 5,2% nu au răspuns.

„Analizele realizate de AEI pentru perioada 2021 - 2025, privind ponderea creşterii preţului energiei datorită creşterii cererii energiei importate în Ucraina şi Moldova, a congestiilor din Europa Centrală, care nu permit energiei electrice ieftine să ajungă în România, a evoluţiei preţului pe pieţele internaţionale face ca pe locul 2 în topul cauzelor creşterii preţului, după deciziile greşite, să fie evoluţia preţului datorită condiţiilor internaţionale, urmat de creşterea tarifelor şi taxelor, profitul companiilor şi pe ultimul loc condiţiile meteo.

Scăderea preţului energiei electrice în România depinde de un mix complex de factori economici, tehnologici şi politici. Din punct de vedere economic, este esenţială o piaţă competitivă, bazată pe transparenţă şi pe eliminarea speculaţiilor care duc la fluctuaţiile nejustificate de preţ. Investiţiile în modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie ar reduce pierderile din reţea şi, implicit, costurile finale suportate de consumatori”, arată analiza de specialitate, potrivit Agerpres.

În acelaşi timp, pe plan tehnologic, dezvoltarea surselor regenerabile împreună cu stocarea şi implementarea sistemelor inteligente de gestionare a consumului pot contribui la creşterea eficienţei energetice.

Președintele AEI: O colaborare echilibrată între stat, mediul privat şi UE poate favoriza scăderea preţurilor

Președintele AEI, Dumitru Chisăliţă, a atras atenția că pentru atragerea investiţiilor şi pentru protejarea interesului naţional sunt esențiale în plan politic stabilitatea legislativă, reducerea fiscalităţii în energie şi o strategie energetică pe termen lung.

„De asemenea, o colaborare echilibrată între stat, mediul privat şi Uniunea Europeană poate asigura un cadru sustenabil care să favorizeze scăderea preţurilor fără a compromite siguranţa şi securitatea energetică”, consideră preşedintele AEI.

În viziunea acestuia, ieftinirea energiei electrice poate avea loc odată cu reducerea pierderilor şi a consumurilor tehnologice în reţele, prin modernizarea transformatoarelor şi cablurilor (tehnologii cu pierderi mici), digitalizarea reţelei (smart grid) - control automat al fluxului de energie şi înlocuirea liniilor vechi de tensiune cu linii eficiente. Astfel, impactul acestor măsuri ar consta în reducerea pierderilor cu 3% - 4%, respectiv o diminuare a preţului final cuprinsă între 5% şi 8%.

Totodată, ar trebui crescută ponderea energiei ieftine, deoarece, în prezent, „o mare parte din preţul energiei vine din producţia pe cărbune sau importuri scumpe, care este folosită în orele de vârf”.

Pe lista soluţiilor propuse de AEI se află: mai multă energie ieftină din surse regenerabile curate (solar, eolian), finalizarea hidrocentralelor începute, dezvoltarea capacităţilor de stocare, dar nu doar în baterii, dezvoltarea celor pe bază de hidrogen şi acumulări prin pompaj, finalizarea noilor reactoare nucleare de la Cernavodă (3 şi 4) şi extinderea capacităţilor hidro şi eoliene onshore/offshore. Şi în acest caz, impactul constă în mai multă energie „ieftină” care va aduce un preţ mediu de piaţă mai mic (cu până la 10% pe termen mediu).

O altă idee se referă la deconectarea parţială a preţului intern de piaţă europeană (PZU), respectiv încheierea de contracte bilaterale pe termen lung între producători şi consumatori industriali, precum şi crearea de mecanisme naţionale de plafonare temporară în crize energetice. Impactul va fi de reducere a volatilităţii preţurilor, în medie, cu 10% - 15%.

Conform analizei, alte soluţii ce pot fi aplicate vizează: creşterea producţiei interne, reducerea importurilor, a poverii fiscale şi a adaosurilor reglementate, precum şi un consum inteligent, prin montarea de contoare inteligente care adaptează consumul la preţuri orare, izolaţie termică, iluminat LED, pompe de căldură eficiente şi tarife diferenţiate zi/noapte.

Potrivit sursei citate, impactul constă în economie reală de 10% - 20%, la nivel de gospodărie sau firmă, dar şi la scăderea tarifelor datorită mutării vârfului de consum şi a cererii de energie scumpă cu cel puţin 5%.

În final, potenţialul realist de reducere a preţului energiei electrice oscilează între 38% şi 50% din preţul actual, odată cu aplicarea acestor măsuri combinate pe o perioadă de trei până la cinci ani.

Citește și: INS: Cele mai mari scumpiri din anul 2025. Energia electrică, pe locul întâi