Arsenalele atomice sunt întărite de țările care dețin arme nucleare. Numărul de focoase nucleare operaţionale este în creştere constantă, potrivit unui raport publicat luni, 17 iunie, de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), citat de dpa.

„Dacă numărul global de focoase nucleare continuă să scadă pe măsură ce armele din perioada războiului rece sunt desfiinţate treptat, continuăm să constatăm, în mod regretabil, creşteri de la an la an ale numărului de focoase nucleare operaţionale.

Această tendinţă este probabil să continue şi să se accelereze în anii următori, ceea ce este extrem de îngrijorător”, a subliniat directorul institutului, Dan Smith, potrivit Agerpres.

De asemenea, potrivit raportului, este în creştere numărul de arme nucleare în curs de dezvoltare, în condiţiile în care țările mizează pe descurajarea nucleară.

Aproape 10.000 de focoase, în stocurile armatelor pentru o posibilă utilizare

Din totalul estimat de 12.121 de focoase înregistrate pe plan mondial în luna ianuarie, aproximativ 9.585 făceau parte din stocurile armatelor pentru o potenţială utilizare.

Aproximativ 3.904 dintre acestea erau instalate pe rachete şi aeronave, cu 60 mai multe decât în ianuarie anul anterior, iar restul erau păstrate în facilităţi de depozitare centralizate.

Numărul global de arme nucleare se află în scădere constantă de câteva decenii, dar mai ales ca urmare a dezasamblării treptate a focoaselor dezafectate de către Rusia şi Statele Unite ale Americii după Războiul Rece.

SIPRI analizează nu doar numărul total de focoase, ci şi arsenalele care pot fi desfăşurate. Potrivit institutului, nouă ţări dispun de arme nucleare, în afară de Rusia şi SUA. Acestea sunt: China, Franţa şi Marea Britanie, precum şi Pakistan, India, Israel şi Coreea de Nord.

Statele Unite ale Americii şi Rusia continuă să deţină cele mai multe focoase pe plan global. Împreună, Washingtonul şi Moscova deţin aproximativ 90% dintre focoasele nucleare din lume.

În afară de stocurile militare, Rusia şi Statele Unite ale Americii mai au fiecare peste 1.200 de focoase dezafectate care sunt dezasamblate treptat.

În plus, potrivit raportului, aproximativ 2.100 de focoase nucleare operaţionale sunt menţinute în stare de „alertă ridicată” pe rachete balistice, în principal în SUA şi Rusia. Pentru prima dată, se afirmă că şi China dispune de unele astfel de focoase în stare de alertă sporită.

Arsenalul nuclear al Beijingului a crescut de la 410 focoase în ianuarie 2023 la 500 în ianuarie a.c. China „îşi extinde arsenalul nuclear mai rapid decât orice altă ţară”, a menţionat expertul SIPRI Hans Kristensen.

Creșterea forțelor nucleare, avută în vedere de toate țările

Pe de altă parte, conform aceluiași expert, în aproape toate țările care dețin arme nucleare există fie planuri, fie o tendinţă semnificativă de creştere a forţelor nucleare.

Experţii SIPRI au mai constatat că atât SUA, cât şi Rusia au devenit mai puţin transparente în privinţa arsenalelor lor nucleare după invazia rusă din Ucraina din februarie 2022, nivelul de transparenţă scăzând de asemenea şi în celelalte ţări înarmate nuclear.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a suspendat în februarie 2023 tratatul Noul START privind dezarmarea nucleară, singurul tratat major privind controlul armelor atomice dintre Rusia şi SUA şi rămas în vigoare. Negocierile privind un nou tratat, având în vedere că acesta urmează să expire în 2026, au fost la rândul lor suspendate.

Rusia a revocat în noiembrie ratificarea Tratatului de Interzicere Totală a Testelor Nucleare (CTBT), argumentând prin existenţa unui dezechilibru cu SUA, care nu au ratificat acest tratat după încheierea lui, în anul 1996.

Semnat de 187 de ţări şi ratificat de 178, CTBT nu poate intra în vigoare până când nu va fi semnat şi ratificat de opt ţări care nu l-au semnat şi ratificat. SUA, China, Egipt, Iran şi Israel l-au semnat, dar nu l-au ratificat. India, Coreea de Nord şi Pakistan nu l-au semnat deloc.

Rusia a anunţat luna trecută organizarea de exerciţii cu arme nucleare tactice în apropierea frontierei ucrainene, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la ameninţările occidentale.

Directorul SIPRI pentru programe privind armele de distrugere în masă, Wilfred Wan, a avertizat că trăim una din cele mai periculoase perioade din istoria umanităţii și că printre sursele de instabilitate se numără: rivalităţi politice, inegalităţi economice, perturbări ecologice și accelerarea cursei înarmării.

Citește și: Rusia a început exerciții militare cu arme nucleare tactice