La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii a părăsit Uniunea Europeană.

La acea dată, Londra a rupt legăturile politice pe care le avusese timp de 47 de ani cu partenerii din blocul comunitar, dar a rămas în piața unică și în uniunea vamală a UE timp de încă 11 luni pentru a menține fluxurile comerciale. Irlanda de Nord a avut un aranjament separat.

BBC amintește că Brexit-ul a fost extrem de diviziv, atât politic, cât și social, dominând dezbaterea publică și generând dispute despre impactul său în anii care au urmat.

La 5 ani de la acel moment, BBC Verify a analizat 5 efecte importante ale Brexit-ului.

1. Comerțul

Economiștii și analiștii evaluează, în general, ca fiind unul negativ impactul ieșirii din piața unică și uniunea vamală a UE (începând cu 1 ianuarie 2021) asupra comerțului cu bunuri al Marii Britanii.

Percepția persistă deși Regatul Unit a negociat un acord de liber schimb cu UE și a evitat impunerea tarifelor asupra importurilor și exporturilor de bunuri.

Impactul negativ provine din așa-numitele „bariere non-tarifare” – documente noi, uneori complicate și consumatoare de timp, pe care companiile trebuie să le completeze atunci când importă sau exportă în UE.

Există dezacorduri despre amploarea impactului negativ al Brexitului asupra comerțului.

Unele analize recente sugerează că exporturile britanice de bunuri sunt cu 30% mai mici decât ar fi fost dacă Regatul Unit nu ar fi părăsit piața unică și uniunea vamală. Alte studii estimează doar o scădere de 6%.

Nu există o certitudine absolută, deoarece rezultatele depind de metoda utilizată de cercetători pentru a măsura „situația ipotetică” – adică ce s-ar fi întâmplat cu exporturile britanice dacă țara ar fi rămas în UE.

Un aspect asupra căruia există un consens este că firmele britanice mici au fost mai afectate negativ decât cele mari, acestea din urmă având mai multe resurse pentru a face față noii birocrații transfrontaliere post-Brexit.

În același timp, exporturile de servicii britanice – cum ar fi publicitatea și consultanța în management – au performat surprinzător de bine din 2021 încoace.

Cu toate acestea, Biroul pentru Responsabilitate Bugetară (OBR), organismul independent de prognoză economică al guvernului britanic, estimează că Brexit-ul va reduce, pe termen lung, exporturile și importurile de bunuri și servicii cu aproximativ 15% față de nivelul la care s-ar fi situat în absența Brexit-ului.

De asemenea, OBR prognozează că această reducere a comerțului va diminua dimensiunea economiei britanice cu aproximativ 4% pe termen lung – echivalentul a aproximativ 100 de miliarde de lire sterline în prezent.

După Brexit, Regatul Unit a putut semna propriile acorduri comerciale cu alte țări. Spre exemplu, s-au încheiat noi acorduri cu Australia și Noua Zeelandă, iar guvernul britanic urmărește încheierea unor acorduri cu SUA și India.

Totuși, evaluările oficiale ale guvernului arată că beneficiile economice ale acestor noi acorduri sunt relativ mici comparativ cu impactul negativ al pierderii accesului la piața UE.

2. Imigrația

Imigrația a fost un subiect central în campania pentru referendumul din 2016, în special în ceea ce privește libertatea de circulație în cadrul UE.

După Brexit, imigrația netă din UE (diferența dintre numărul de imigranți și emigranți) a scăzut semnificativ, mai ales după încheierea liberei circulații în 2020.

În schimb, imigrația netă din afara UE a crescut semnificativ, în special din cauza vizelor de muncă în domeniul sănătății și îngrijirii, precum și a studenților internaționali și familiilor acestora.

3. Călătoriile

Odată cu Brexit-ul, a luat sfârșit și libertatea de circulație, afectând turiștii și călătorii de afaceri britanici.

De exemplu, posesorii de pașapoarte britanice nu mai pot folosi culoarele rapide pentru cetățenii UE la punctele de trecere a frontierei.

În 2025, blocul comunitar va introduce un nou sistem electronic de intrare-ieșire (EES) pentru călătorii din afara UE, care va înlocui actualul sistem de ștampilare a pașapoartelor și va înregistra date biometrice (amprente și imagini faciale).

Ulterior, UE va introduce și Sistemul European de Informații și Autorizație de Călătorie (ETIAS), o autorizație obligatorie pentru cetățenii britanici care vor călători în cele 30 de țări europene participante. ETIAS va costa 7 euro și va fi valabil trei ani.

Regatul Unit va lansa, la rândul său, un sistem similar pentru cetățenii UE, numit Electronic Travel Authorization (ETA), care va costa 16 lire sterline.

4. Legislația

Ieșirea din UE a însemnat că Marea Britanie nu mai este obligată să respecte legile și reglementările europene, ceea ce i-a permis să își stabilească propriile politici în domenii precum inteligența artificială și reglementările comerciale.

5. Finanțele

Un punct major al campaniei pro-Brexit a fost contribuția financiară a Regatului Unit la bugetul UE.

În ultimul an fiscal înainte de Brexit (2019-2020), contribuția brută a Marii Britanii la bugetul UE a fost de 18,3 miliarde de lire sterline (aproximativ 352 de milioane de lire sterline pe săptămână).

Cu toate acestea, o parte din acești bani se întorcea în Regatul Unit sub formă de plăți către fermieri și fonduri de dezvoltare.

Astfel, economiștii estimează că beneficiul fiscal net al Brexitului este de aproximativ 9 miliarde de lire sterline anual, deși această sumă este incertă, deoarece depinde de modul în care Marea Britanie și-ar fi negociat contribuția la UE în continuare.

În plus, Marea Britanie a revenit recent în programul Horizon al UE, dedicat cercetării științifice, contribuind anual cu aproximativ 2 miliarde de lire sterline.

Viitorul

Brexit-ul continuă să fie un subiect de dezbatere, cu impact semnificativ în domenii precum pescuitul, agricultura și politica externă.

În contextul relațiilor viitoare dintre Marea Britanie și UE, este de așteptat ca discuțiile și negocierile să continue pentru mulți ani de acum înainte.