La 17 ani de când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană, cele două țări au primit undă verde, joi, pentru a deveni membre ale spațiului de călătorie fără frontiere Schengen.

Decizia statelor membre ale UE înseamnă că, începând cu 1 ianuarie 2025, românii și bulgarii vor putea călători cu mașina până în Franța, Spania sau Norvegia fără pașaport.

Potrivit BBC, este un moment de mare ușurare pentru cei 25 de milioane de cetățeni ai celor două țări, care în sfârșit se vor simți acceptați ca membri deplini ai UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este „o zi de bucurie”.

Deși controalele la frontieră pentru transportul aerian și maritim au fost ridicate pentru cele două țări în martie anul trecut, abia luna trecută Austria și-a ridicat obiecțiile cu privire la eliminarea controalelor la granițele terestre.

Cu toate acestea, pentru șoferii de camioane, birocrația de la graniță nu s-a încheiat.

Ungaria pare să continue să inspecteze fiecare camion și documentele acestora pentru cel puțin șase luni la principala trecere de frontieră dintre România și Ungaria, la Nădlac.

Bulgaria a construit un nou parc pentru camioane și o barieră electronică la Ruse, lângă podul peste Dunăre către România, taxând 25 de euro (20 de lire sterline) per camion.

În plus, controale temporare la graniță au fost impuse pe întregul continent, de către țări care se tem de o creștere a migrației ilegale.

Așteptări prelungite pentru șoferii de camioane

La punctul de trecere a frontierei de la Nădlac, șoferii de camioane pot aștepta ore în șir.

Zona Schengen a devenit o realitate în 1985 și include acum majoritatea țărilor UE, precum și câteva state non-UE, inclusiv Norvegia și Elveția.

Regatul Unit nu a făcut niciodată parte din Schengen, deși vizitatorii britanici pot în prezent să intre în zonă fără viză pentru până la 90 de zile la fiecare 180 de zile.

Când jurnaliștii BBC au traversat granița din Ungaria în România, înainte de anunțul oficial al UE, polițiștii de frontieră maghiari și români au fost rezervați.

„Vom afla detaliile mâine,” a spus un oficial maghiar zâmbind.

Impactul asupra șoferilor și transporturilor

Ovidiu Dabija s-a îndreptat spre graniță în zori, după ce și-a manevrat SUV-ul cu o barcă cu motor de 9,5 metri dintr-o curte din Timișoara, principalul oraș din vestul României.

Bărbatul transportă barca cu motor din Germania la diverse expoziții. Săptămâna trecută a fost la Atena, iar săptămâna viitoare va merge la sediul producătorului din apropierea orașului Nürnberg.

„Intrarea României în Schengen îmi va economisi ore întregi la fiecare trecere de frontieră,” a spus el lângă trecerea de la Nădlac.

„Șoferii noștri pierd cel puțin 12 ore la fiecare frontieră,” precizează șeful Asociației Transportatorilor Rutieri din România. „Cea mai lungă așteptare a fost de cinci zile la granița Ungaria-România.”

Radu Dinescu estimează că industria transporturilor rutiere din România a pierdut 19 miliarde de euro între 2012 și 2023 din cauza întârzierilor la frontieră.

„Principalii beneficiari de la 1 ianuarie vor fi autoturismele și persoanele private”, deși chiar și acestea vor fi în continuare supuse unor controale aleatorii.

Pentru camioane, nu crede că vor exista prea multe diferențe imediate.

Probleme rămase la granițe

„Problema principală pentru șoferii de camioane este că toate inspecțiile se fac la graniță, de la cântărire la permise și verificări ale încărcăturii, examinări sanitare și de mediu, precum și căutarea migranților ilegali”, punctează el.

În alte țări deja membre Schengen, astfel de controale au loc mai rapid și mai eficient în parcuri de vehicule dedicate, situate departe de graniță.

Radu Dinescu acuză guvernele succesive din România că nu au negociat noi aranjamente cu vecinii țării, pentru a reduce presiunea asupra granițelor.

El citează o reglementare UE din 2008 care cere ca verificarea greutății și dimensiunilor camioanelor să fie eliminată de la punctele de trecere a frontierei între statele membre ale UE.

Aceasta nu a fost niciodată implementată la granița României cu Ungaria sau cu Bulgaria, din cauza competiției între inspectoratele rivale.

Impactul economic

Nu este vorba doar de comerț, ci și de investiții, mai spune șeful Asociației Transportatorilor Rutieri din România.

Atunci când BMW încerca să aleagă între Ungaria și România ca locație pentru o nouă fabrică de mașini, timpul de așteptare la granița România-Ungaria a crescut în mod misterios. BMW a ales ulterior orașul Debrețin din Ungaria.

Dacia Renault, cel mai mare producător auto din România, se confruntă constant cu întârzieri în livrarea pieselor la granițele Schengen.

„Nu vreau să subestimez valoarea aderării la Schengen a granițelor noastre terestre, dar mai este de lucru”, insistă Radu Dinescu.

În Timișoara, Philip Cox, de la Cramele Recaș, cel mai mare exportator de vinuri din România, este mai optimist.

„Controalele la frontieră vor dispărea treptat,” crede el, „dar se va întâmpla, probabil în șase luni, pentru că este în interesul tuturor”.

Aceasta ar putea face vinurile românești mai competitive pe piețele din vestul și nordul Europei, consideră el.