Douăzeci și una de ore nu au fost suficiente pentru a pune capăt celor 47 de ani de ostilitate dintre Iran și Statele Unite.

Discuțiile istorice la nivel înalt de la Islamabad, desfășurate în contextul unei pauze din săptămâni de război devastator, erau oricum puțin probabil să se încheie altfel.

Potrivit BBC, a numi această rundă-maraton de negocieri un eșec minimalizează amploarea provocării de a reduce diferențele majore pe teme complexe - de la suspiciunile vechi legate de programul nuclear al Iranului până la noile probleme generate de conflict, în special controlul asupra Strâmtoarea Ormuz, a cărei închidere provoacă șocuri economice la nivel global.

Pentru a ajunge la un acord, cele două părți trebuiau să depășească și un nivel profund de neîncredere.

Cu doar o zi înainte, nici măcar nu era sigur că delegațiile se vor întâlni, cu atât mai puțin că vor sta la aceeași masă.

Un tabu politic de lungă durată a fost însă depășit.

Întrebarea urgentă acum este: ce urmează?

Surse din Islamabad spun că unele discuții au continuat și după ce vicepreședintele JD Vance a plecat la răsărit, declarând că delegația americană a prezentat „oferta finală și cea mai bună”.

Deocamdată, nu există suficiente informații despre ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise ale hotelului de lux din Islamabad, unde negocierile s-au prelungit până târziu în noapte.

Detaliile despre divergențe și discuții sunt puține, în ciuda rolului mediatorilor pakistanezi și al consultărilor constante cu experți și consilieri - inclusiv zeci de convorbiri telefonice cu Donald Trump, potrivit lui JD Vance.

Vicepreședintele a subliniat obiectivul principal al SUA: „Trebuie să vedem un angajament clar că Iranul nu va urmări obținerea unei arme nucleare și nici nu va dezvolta mijloacele pentru a o obține rapid.”

La ultima rundă de negocieri din februarie, înainte de reluarea loviturilor militare, Iranul a oferit concesii, inclusiv diluarea stocului de 440 kilograme de uraniu îmbogățit la 60% - aproape de nivelul necesar pentru arme.

Totuși, Teheranul insistă asupra „dreptului” său de a îmbogăți uraniu și nu a acceptat să renunțe complet la acest stoc, despre care se crede că se află acum îngropat sub ruine după bombardamentele americano-israeliene de anul trecut.

De asemenea, Iranul a refuzat solicitările repetate de a redeschide Strâmtoarea Hormuz pentru traficul liber de petrol, gaze și alte bunuri esențiale, în absența unui acord.

Ambele delegații au venit la Islamabad convinse că se află de partea câștigătoare în acest conflict.

Și au negociat știind că, în caz de eșec, există opțiunea continuării războiului - indiferent de costurile tot mai mari pentru propriile populații și pentru economia globală.

Potrivit expertei Sanam Vakil, de la Chatham House, există și „o înțelegere psihologică limitată a adversarului și a compromisurilor necesare pentru un acord real”.

JD Vance a vorbit despre „progrese reale” în negocieri, dar a admis că „nu s-a ajuns la un acord”, subliniind că acest lucru reprezintă „o veste mai proastă pentru Iran decât pentru Statele Unite”.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a criticat „cererile excesive și ilegale” ale SUA, iar președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că „partea adversă nu a reușit să câștige încrederea delegației iraniene”.

Iranul sugerează totuși că este dispus să continue dialogul, iar ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a cerut respectarea armistițiului și continuarea eforturilor diplomatice - apeluri susținute și de alte capitale.

Istoria arată că un acord este posibil, dar dificil: tratatul nuclear din 2015 a necesitat 18 luni de negocieri, cu progrese și blocaje repetate.

Donald Trump a lăsat însă clar de înțeles că nu dorește negocieri îndelungate, iar JD Vance a avertizat anterior că SUA nu vor tolera eventuale tactici de tergiversare din partea Teheranului.

Un jurnalist pakistanez a rezumat situația astfel: această rundă de negocieri a fost „fără progres decisiv, dar și fără eșec total”.

Lumea așteaptă acum verdictul, conchide analiza BBC.