Papa Leon al XIV-lea a ajuns în capitala libaneză Beirut, la o săptămână după ce lovituri aeriene israeliene au vizat orașul.

Potrivit BBC News, pentru un om cunoscut ca fiind măsurat și atent în tot ceea ce face, sosirea într-o țară atât de afectată de conflict, chiar în prima sa vizită externă, reprezintă o declarație puternică.

Suveranul pontif a petrecut 3 zile în Turcia, iar observându-l de aproape în exercițiul diplomației sale, începem să înțelegem mai bine cum intenționează să își îndeplinească rolul atât de lider spiritual, cât și de șef al statului Vatican.

Interacțiunile Papei Leo cu jurnaliștii sunt blânde, cu o voce calmă, fiecare cuvânt părând atent ales.

Predecesorul său, Papa Francisc, obișnuia să vorbească îndelung cu reporterii, uneori foarte pasionat și din inimă. Dar acest stil însemna uneori că apropiații lui trebuiau să gestioneze riscuri diplomatice, explicând declarații percepute ca fiind nealiniate cu pozițiile anterioare sau considerate gafe.

Un papă încă în proces de acomodare

Papa Francisc a scris în autobiografia sa că, atunci când a început pontificatul în 2013, simțea că va avea doar doi-trei ani la dispoziție și s-a comportat precum un om aflat într-o misiune urgentă.

La șase luni de la începerea pontificatului său, Leon pare încă un om care simte greutatea rolului și își cântărește opțiunile. Uneori, pare chiar emoționat de locul în care se află.

La Catedrala Sfântului Duh din Istanbul, în fața congregației formate din mica minoritate creștină care l-a primit cu căldură, papa a avut un moment în care părea că își ține lacrimile.

Într-un fel, a amintit de momentul din mai, când a pășit pe balconul Bazilicii Sfântul Petru, imediat după ce acceptase sarcina uriașă de a conduce peste un miliard de credincioși într-un domeniu atât de personal și sensibil precum credința.

Declarații ferme în călătoria diplomatică

Ca lider al Vaticanului, Papa Leon apare adesea în postura celui care ascultă, dar în această călătorie a arătat că poate formula și declarații puternice.

Aflat lângă președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, papa a criticat puterile care își etalează forța economică și militară, acuzându-le că amplifică conflictele globale și afirmând că „viitorul umanității este în joc”.

La un eveniment care marca 1.700 de ani de la un consiliu creștin important desfășurat în actualul Iznik, el a spus:
„Trebuie să respingem ferm folosirea religiei pentru a justifica războaie, violență sau orice formă de fundamentalism ori fanatism.”

În zborul spre Beirut, vorbind despre conflictul de decenii dintre israelieni și palestinieni, a spus că singura soluție trebuie să includă crearea unui stat palestinian.

„Știm cu toții că, în acest moment, Israelul încă nu acceptă această soluție”, a spus papa, adăugând rapid că Vaticanul rămâne „prieten cu Israelul” și caută să fie o voce de mediere.

Un mesaj de pace pentru Liban

Primul său gest în Liban - o țară cu probleme majore de guvernare - a fost să stea alături de liderii politici ai țării și să le reamintească faptul că trebuie să fie dedicați slujirii propriului popor.

Papa a descris vizita în Turcia și Liban drept o misiune de „mesager al păcii”. Așteptările au fost mari mai ales în Liban.

„Înseamnă foarte mult pentru mine. Ar fi putut vizita alte țări, dar a prioritizat Libanul, deși este încă în război”, a declarat Patriarhul Bechara al-Rahi pentru BBC.

„El aduce speranță într-un moment în care libanezii se simt abandonați,” a adăugat liderul Bisericii Maronite.

Vizita Papei a dat un impuls moral celor aproximativ o treime din populația Libanului care este creștină, dar toți libanezii au primit două zile de sărbătoare națională, iar oameni din toate confesiunile l-au întâmpinat.

Chiar și Hezbollah, mișcarea șiitică pe care țări precum SUA și Marea Britanie o consideră organizație teroristă, a transmis un mesaj de bun venit.

Într-o scrisoare deschisă, gruparea a vorbit despre o „primire deplină” și o „profundă apreciere” pentru „prezența onorabilă” a Papei.

Pe traseul de la aeroport, printre steagurile libaneze și ale Vaticanului au apărut și steaguri ale Hezbollah.

În Liban, Papa Leon se va întâlni cu Patriarhul al-Rahi, precum și cu alți lideri creștini, musulmani și druzi.

Un constructor de punți, dar cu limite

Papa Leon se prezintă ca un făuritor de punți între popoare, religii și diferențe confesionale. A preluat conducerea Bisericii într-o perioadă de tensiuni crescânde între catolicii progresiști și cei tradiționaliști.

Dar există limite ale unității. În Turcia, când a dorit să reunească diverse tradiții creștine într-o celebrare comună, Biserica Ortodoxă Rusă nu a trimis niciun reprezentant.

Există și critici. Unii au fost dezamăgiți că papa nu a folosit vizita în Turcia pentru a transmite un mesaj despre reprimarea opoziției sau închiderea jurnaliștilor.

În Liban, unii sunt nemulțumiți că Papa Leo nu vizitează comunitățile cele mai afectate direct de război.

„Nimeni nici măcar nu a întrebat de noi”, a spus Geryes Jabbour, din satul creștin Sarda, aproape de granița cu Israelul.

„Suntem epuizați, am fost dați înapoi cu decenii, dar nu suntem nici măcar în mintea papei”, spune el, reflectând frustrările altor locuitori din sudul Libanului.

În acea zi de mai, Leo a dobândit, poate neașteptat pentru el, una dintre cele mai puternice platforme morale din lume.

Dar, la nivel uman, este încă un bărbat din South Side Chicago care crește într-un rol în care un pas greșit poate avea consecințe uriașe.

Spre deosebire de Papa Francisc, nu pare un om grăbit să schimbe lucrurile, dar Papa Leo a arătat, în această primă călătorie externă, că își găsește vocea pe scena mondială.