La 4 ani de la declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei, Rusia resimte tot mai vizibil consecințele economice și sociale ale unui conflict care s-a prelungit mult peste estimările inițiale ale conducerii de la Kremlin.

Deși frontul se află la sute de kilometri de capitală, impactul războiului este prezent în orașele din interiorul țării, atât prin pierderile umane, cât și prin presiunea tot mai mare asupra nivelului de trai.

În orașe din regiunea Lipetsk, la sud de Moscova, simbolurile războiului au devenit parte din peisajul cotidian, relatează BBC.

Afișele de recrutare militară, care promit sume importante celor dispuși să se înroleze pentru a lupta în Ucraina, sunt vizibile în spații publice, iar clădiri de locuințe și zone frecventate de populație au fost dotate cu adăposturi de protecție, în contextul atacurilor cu drone care au vizat în ultimii ani mai multe regiuni ale Rusiei.

Autoritățile locale au instalat astfel de structuri de protecție în stații de autobuz, parcuri sau subsoluri ale blocurilor, semn al adaptării la o stare de insecuritate care nu exista înainte de 2022.

Războiul a lăsat urme adânci și în plan simbolic. În localități precum Yelets au apărut murale și monumente dedicate soldaților locali care au murit pe frontul din Ucraina.

Deși autoritățile ruse nu publică date oficiale privind pierderile suferite, prezența tot mai frecventă a unor memoriale și a secțiunilor dedicate în cimitire sugerează amploarea impactului uman al conflictului asupra comunităților locale.

Pe plan economic, efectele se resimt în creșterea costurilor de trai.

Majorarea taxei pe valoarea adăugată, justificată de guvern prin nevoia de finanțare a cheltuielilor de apărare și securitate, s-a reflectat în prețuri mai mari pentru bunuri și servicii. Facturile la utilități, chiriile și costurile materiilor prime au crescut, punând presiune pe gospodării și pe micii antreprenori.

Proprietarii de afaceri locale vorbesc despre dificultăți tot mai mari în menținerea activității, în condițiile în care consumul scade, iar cheltuielile cresc.

În rândul populației, percepțiile asupra războiului sunt diverse. Unii cetățeni își exprimă sprijinul pentru operațiunea militară, considerând-o necesară din perspectiva securității Rusiei, dar recunosc în același timp că impactul economic le afectează nivelul de trai.

Alții manifestă confuzie cu privire la scopurile conflictului, mai ales în comparație cu memoria istorică a celui de-Al Doilea Război Mondial, perceput ca un efort clar de apărare a țării. Fără a formula critici directe, unii dintre oameni remarcă dificultatea de a înțelege miza actualului război și consecințele sale pe termen lung.

Pe fondul creșterii cheltuielilor militare și al stagnării economice, discursul oficial face apel la solidaritate și la acceptarea sacrificiilor financiare ca parte a unui efort de război.

Televiziunea de stat promovează ideea că populația trebuie să accepte costurile suplimentare pentru a susține efortul militar. În paralel, sprijinul material pentru soldații de pe front este susținut prin inițiative locale de strângere de ajutoare.

Per ansamblu, după patru ani de conflict, războiul din Ucraina a devenit o realitate structurală pentru societatea rusă, cu efecte care depășesc zona strict militară.

Pierderile umane, insecuritatea generată de atacurile cu drone, presiunile economice și adaptarea treptată la un context de „economie de război” conturează o imagine a unei societăți care se confruntă cu un conflict prelungit, ale cărui consecințe se resimt tot mai mult în viața de zi cu zi.

Citește și: Războiul lasă în urmă o Ucraină a văduvelor și orfanilor