Armata israeliană a demolat mii de clădiri în Fâșia Gaza de când s-a retras din acordul de încetare a focului cu gruparea islamistă palestiniană Hamas, în luna martie.

În ultimele săptămâni, orașe întregi – cândva locuite de zeci de mii de oameni – au fost rase de pe fața pământului, relatează BBC.

Imagini satelitare arată distrugeri masive în mai multe zone pe care armata statului evreu susține că le are sub „control operațional”.

O mare parte dintre distrugeri a fost provocată de demolări controlate, atât ale clădirilor deja afectate, cât și ale unor imobile aparent intacte.

Filmări verificate arată explozii puternice care ridică nori de praf și moloz, în timp ce forțele israeliene efectuează demolări controlate asupra unor blocuri-turn, școli și alte infrastructuri.

Mai mulți experți în drept au declarat pentru BBC Verify că Israelul s-ar putea face vinovat de crime de război conform Convenției de la Geneva, care interzice în mare parte distrugerea infrastructurii de către o putere ocupantă.

Un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a declarat că armata acționează în conformitate cu dreptul internațional, acuzând Hamas că ascunde „active militare” în zone civile și că „distrugerea de proprietăți se face doar atunci când este impusă de o necesitate militară imperativă”.

În iulie, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, anunța planuri de construire a ceea ce a numit o „oraș umanitar” peste ruinele din Rafah, unde vor fi adunați inițial 600.000 de palestinieni.

Planul a fost criticat.

Fostul premier israelian Ehud Olmert a declarat pentru BBC că această propunere ar putea fi „interpretată ca un fel de lagăr de concentrare”.

Cartierul Tel al-Sultan era una dintre cele mai vibrante zone din Rafah. Străzile sale dens populate adăposteau singurul spital de maternitate specializat din oraș și un centru pentru copii orfani sau abandonați.

Imaginile satelitare arătau că zona fusese deja grav afectată de bombardamentele și tirurile de artilerie israeliene, dar zeci de clădiri rezistaseră atacurilor.

Până la 13 iulie, distrugerile s-au intensificat – chiar și ruinele au fost îndepărtate, iar întregi cvartale au fost rase.

Spitalul este una dintre puținele clădiri care nu au fost distruse.

Demolări sunt în desfășurare și în cartierul vecin Saudi, unde se aflau cea mai mare moschee din oraș și mai multe școli.

Demolări israeliene sunt vizibile și în alte părți din Gaza, care anterior scăpaseră de distrugeri majore.

Orașul agricol Khuza’a, situat la circa 1,5 km de granița cu Israelul, avea înainte de război o populație de 11.000 de persoane, fiind cunoscut pentru solurile fertile și culturile de roșii, grâu și măsline.

IDF susține că a demolat 1.200 de clădiri în Khuza’a, afirmând că făceau parte din „infrastructura teroristă” a Hamas.

La Abasan al-Kabira, un oraș învecinat, care avea circa 27.000 de locuitori înainte de război. Fotografii din 31 mai și 8 iulie arată că o zonă extinsă a fost distrusă în doar 38 de zile.

Israel a creat „zone de securitate” extinse și coridoare care separă diferite părți din Gaza, distrugând numeroase clădiri de-a lungul acestor rute. Cel mai recent coridor separă vestul de estul orașului Khan Younis, inclusiv Khuza’a și Abasan al-Kabira.

Încă de la începutul războiului, analiștii au sugerat că Israelul încearcă să creeze „zone tampon” adânci, distrugând clădiri apropiate de graniță.

La Qizan Abu Rashwan – o așezare agricolă la circa 7 km de graniță – aproape toate clădirile rămase în picioare au fost demolate după 17 mai. Un videoclip verificat arată o explozie controlată care distruge un grup de blocuri.

BBC Verify a prezentat IDF o listă cu locurile în care au fost documentate demolări și a cerut justificări militare specifice. dar nu a primit niciun răspuns concret.

„După cum s-a documentat pe scară largă, Hamas și alte organizații teroriste ascund active militare în zone civile dens populate”, a răspuns un purtător de cuvânt al IDF. „IDF identifică și distruge infrastructura teroristă aflată, printre altele, în astfel de clădiri”, a adăugat el.

Mai mulți avocați pentru drepturile omului au spus pentru BBC Verify că această campanie ar putea constitui crime de război.

Eitan Diamond, expert juridic senior la Diakonia International Humanitarian Law Centre din Ierusalim, a declarat că există puține justificări în baza Convenției a Patra de la Geneva, care vizează protecția civililor în timpul conflictelor.

„Dreptul internațional umanitar interzice astfel de distrugeri controlate ale proprietăților civile în timpul conflictului, cu excepția unor condiții foarte restrânse de necesitate militară absolută”, a spus el.

„Distrugerea proprietății din cauza unor presupuneri legate de utilizarea ei în viitor (de exemplu, că va fi folosită pentru atacuri) nu se încadrează în această excepție”, a explicat Eitan Diamond.

Prof. Janina Dill, co-director al Oxford Institute for Ethics, Law & Armed Conflict, a afirmat că o putere ocupantă trebuie să administreze teritoriul în beneficiul populației – ceea ce, spune ea, „nu este compatibil cu o abordare militară care face teritoriul nelocuibil și nu lasă nimic în picioare”.

Unii analiști au încercat totuși să justifice campania IDF.

Multe dintre clădirile demolate fuseseră deja avariate de bombardamente, a spus prof. Eitan Shamir, director al BESA Center for Strategic Studies din Israel și fost oficial în Ministerul Afacerilor Strategice. El a declarat pentru BBC Verify că acestea prezentau un risc pentru civilii care s-ar întoarce, mai ales „în timpul ploilor de iarnă, când sunt mai predispuse să se prăbușească”.

Prof. Shamir a invocat și motive tactice: „Zona este un teatru de război. Chiar dacă o clădire a fost percheziționată și securizată de IDF, după retragerea soldaților, teroriștii se întorc adesea pentru a planta bombe sau a se ascunde în ea pentru a trage.”

Nu există semne că demolările ar încetini. Săptămâna trecută, presa israeliană a relatat că IDF a primit zeci de buldozere D9 din SUA, după ce livrările fuseseră suspendate sub administrația lui Joe Biden.

BBC Verify a identificat zeci de anunțuri postate în grupuri israeliene de Facebook pentru angajarea de contractori în Gaza, majoritatea apărând din luna mai. Anunțurile specifică zone precum „Coridorul Filadelfia” sau „Axa Morag” – ambele sub controlul IDF.

Când BBC Verify a cerut comentarii unuia dintre contractori, acesta a răspuns: „Du-te dracului, tu și Gaza!”

Un analist, Adil Haque de la Rutgers Law School, a sugerat că demolările IDF urmăresc crearea unei „zone de securitate” pe care Israelul ar putea să o „controleze permanent”.

Alți analiști cred că demolările pregătesc terenul pentru presupusul „oraș umanitar” din Rafah. Efraim Inbar, președintele Jerusalem Institute for Strategy and Security, a sugerat că acțiunile Israelului ar putea urmări să crească „dorința puternică de emigrare” a palestinienilor.

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat anterior, într-o întâlnire cu ușile închise avut cu mai mulți parlamentari, relatată pe larg de presa israeliană, că IDF „distruge din ce în ce mai multe case”, lăsând palestinienii „fără loc unde să se întoarcă”.

Pentru locuitorii din Fâșia Gaza, dezastrul este total.

Moataz Yousef Ahmed Al-Absi, din Tel al-Sultan, a spus că locuința lui a fost distrusă complet.

„Mă mutasem în casă cu un an înainte să înceapă războiul și eram extrem de fericit, plin de speranțe pentru viitor. Acum a fost complet distrusă,” a spus el. „După ce am pierdut totul, nu mai am nici casă, nici adăpost”, a adăugat bărbatul.