Românii încearcă din nou duminică să-și aleagă un nou președinte, la șase luni după ce prima încercare s-a încheiat cu scandal și confuzie, relatează BBC.

La 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu - un outsider radical cu înclinații mistice - a ieșit pe primul loc, dar rezultatul a fost anulat din cauza unor acuzații de fraudă electorală și interferență rusă.

În februarie, vicepreședintele american JD Vance a criticat dur decizia României, trimițând unde de șoc prin establishment-ul politic românesc, profund ancorat în relația specială cu SUA. Totuși, lui Călin Georgescu i s-a interzis participarea la reluarea alegerilor, amintește BBC.

Scrutinul îi opune pe naționalistul George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), și 3 candidați centriști: primarul independent al Bucureștiului Nicușor Dan, Crin Antonescu, un liberal care reprezintă coaliția aflată la guvernare dintre social-democrați și liberali, și Elena Lasconi, o candidată independentă.

Alți 7 candidați se află pe buletinul de vot. Dacă niciunul nu obține peste 50% din voturi, un tur de scrutin între primii doi candidați va avea loc pe 18 mai.

„Alegerile acestea nu sunt despre un candidat sau altul, ci despre fiecare român care a fost mințit, ignorat, umilit și care încă are puterea să creadă și să își apere identitatea și drepturile”, a scris George Simion, vineri, pe platforma X.

Sondajele de opinie – ale căror predicții sunt nesigure în România – sugerează că el va ieși pe primul loc duminică, dar va avea o confruntare strânsă în turul doi cu Nicușor Dan sau Crin Antonescu.

Rezultatul este așteptat cu emoție în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova.

România este o rută de tranzit importantă pentru sisteme de armament și muniție către Ucraina. Țara găzduiește scutul american antirachetă de la Deveselu și trei baze aeriene majore de unde NATO efectuează misiuni de patrulare aeriană până la granițele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și peste Marea Neagră.

Ucraina exportă 70% din cerealele sale pe coasta Mării Negre, prin apele teritoriale românești, spre Istanbul. Marina română curăță acele ape de mine, iar forțele aeriene române antrenează piloți ucraineni pentru a zbura avioane F-16.

Administrația Trump își reevaluează angajamentul față de România. Un acord de exceptare de la viză a fost anulat brusc chiar în ajunul alegerilor.

„Uitați de orice ajutor pentru Ucraina dacă Simion devine președinte”, spune George Scutaru, expert în securitate la New Strategy Center din București. În calitate de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele poate bloca orice decizie și are o influență puternică asupra politicii de securitate. Totuși, analistul exprimă un „optimism prudent” că unul dintre candidații centriști va câștiga turul doi.

Nemulțumirea publică față de sprijinul financiar al României pentru refugiații ucraineni a fost una dintre temele centrale ale campaniei lui George Simion, deși el neagă că ar fi prorus.

Mulți dintre românii din diaspora – un milion sunt înregistrați să voteze – și-au exprimat deja votul, mai ales în Spania, Italia, Germania și Marea Britanie. Aceștia nu apar în sondaje și ar putea înclina decisiv rezultatul final.

Citește și: Votul multiplu este infracţiune