Biroul Electoral Central a anunțat, joi seară, că toate birourile electorale pentru alegerile prezidențiale din lua mai își continuă activitatea.

Reacția BEC apare în contextul deciziei unui judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, care a suspendat executarea hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2024.

Decizia poate fi atacată la Înalta Curte, a cărei jurisprudență a evidențiat, de-a lungul timpului, obligația instanțelor de a aplica hotărârile CCR, subliniind caracterul lor obligatoriu și efectele acestora în sistemul juridic românesc.

Potrivit BEC, actuala procedură pentru alegerile prezidențiale din luna mai este reglementată atât de acte normative, cât şi de acte administrative cu caracter normativ:

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025
• Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025
• Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025
• Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025
• Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului şi a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025

''În aceste condiţii, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României'', se arată într-un comunicat al BEC.

Context

În decizii adoptate în trecut, ÎCCJ a stabilit că toate instanțele din România sunt obligate să aplice deciziile CCR, inclusiv în materie penală, cum ar fi în cazul prescripției răspunderii penale. Această obligație se aplică și proceselor deschise anterior anului 2018, asupra actelor de procedură care au întrerupt cursul prescripției răspunderii penale anterior primei decizii a CCR. ​

Încălcarea deciziilor CCR de către judecători poate constitui abatere disciplinară, însă doar dacă se dovedește că aceasta a fost făcută cu rea-credință sau gravă neglijență. Această nuanțare a fost introdusă pentru a proteja independența judecătorilor, evitând sancționarea pentru interpretări juridice de bună-credință. ​

Deciziile CCR au caracter definitiv și general obligatoriu, conform legii fundamentale. Singura excepție o constituie avizul emis pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, care are un caracter consultativ.

Citește și: AEP reclamă la Parchetul General campania electorală a lui Nicușor Dan