Guvernul statului african Benin anunță că a dejucat o tentativă de lovitură de stat pusă la cale de membri ai forțelor armate.

„Forțele armate benineze și conducerea lor, fidele jurământului depus, au rămas angajate față de republică”, a declarat ministrul de interne Alassane Seidou într-o intervenție televizată, la câteva ore după ce un grup de soldați a apărut la televiziunea națională afirmând că l-au înlăturat pe președintele Patrice Talon.

Un consilier prezidențial a declarat ulterior pentru BBC News că președintele se află într-un loc sigur.

Situația în Cotonou, cel mai mare oraș al Beninului și sediul guvernului, rămâne însă neclară, după ce duminică după-amiaza târziu s-au auzit explozii puternice, despre care se crede că sunt rezultatul unui atac aerian.

Înainte de deflagrații, datele de urmărire a zborurilor au arătat că trei aeronave au intrat în spațiul aerian al Beninului din Nigeria vecină.

Două dintre ele s-au întors ulterior la Lagos, iar a treia pare să se îndrepte spre o bază aeriană din Kanji, vestul Nigeriei.

La un moment dat, două dintre aeronave zburau în paralel, ceea ce, potrivit analiștilor, sugerează că ar fi fost avioane militare.

În același timp, un avion al forțelor aeriene franceze zbura în cerc deasupra orașului Cotonou. Diplomații francezi au negat informațiile apărute anterior potrivit cărora Talon s-ar fi refugiat la ambasada Franței.

Înaintea tentativei eșuate de duminică în Benin, mai multe lovituri de stat au avut loc în Africa de Vest, alimentând temerile privind agravarea situației de securitate din regiune.

Beninul, fostă colonie franceză, a fost mult timp considerat una dintre democrațiile stabile ale Africii. Totuși, președintele Talon a fost acuzat că suprimă criticile față de politicile sale.

Țara este unul dintre cei mai mari producători de bumbac de pe continent, dar se numără și printre cele mai sărace state din lume.

Nigeria, marele vecin din est, a calificat tentativa de lovitură de stat drept „un atac direct asupra democrației”.

Seidou a declarat că „un mic grup de soldați a lansat o revoltă menită să destabilizeze statul și instituțiile sale”, adăugând că trupele loiale „au reușit să preia controlul situației și să dejoace tentativa”.

14 persoane au fost arestate în legătură cu tentativa de lovitură de stat, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al guvernului, Wilfried Leandre Houngbedji.

Un jurnalist din Benin a declarat pentru BBC că, dintre cei reținuți, 12 ar fi luat cu asalt sediul televiziunii naționale – inclusiv un soldat care fusese concediat anterior.

Martori au spus că, duminică dimineață, s-au auzit focuri de armă în apropierea reședinței prezidențiale. De asemenea, unii jurnaliști ai televiziunii publice ar fi fost ținuți ostatici timp de câteva ore.

Ambasadele Franței și Rusiei le-au cerut cetățenilor lor să rămână în case, iar ambasada SUA a recomandat evitarea orașului Cotonou, în special a zonei din jurul complexului prezidențial.

Soldații rebeli, conduși de locotenent-colonelul Pascal Tigri, și-au justificat acțiunea criticând modul în care Talon gestionează țara, în special deteriorarea situației de securitate din nordul Beninului.

Armata benineză a înregistrat pierderi în ultimii ani în apropiere de granița cu Niger și Burkina Faso, regiuni afectate de insurgențe, în timp ce grupări jihadiste afiliate Statului Islamic și al-Qaeda avansează spre sud.

Declarația militarilor a invocat „ignoranța și neglijarea situației fraților noștri căzuți în luptă și, mai ales, a familiilor acestora, abandonate în fața unui destin trist de politicile lui Patrice Talon”.

Rebeliunea a denunțat și reducerile din sistemul de sănătate, inclusiv anularea dializei renale finanțate de stat, creșteri de taxe și restricții asupra activităților politice.

În vârstă de 67 de ani, Talon este considerat un apropiat al Occidentului, urmează să se retragă anul viitor, după al doilea mandat, alegerile fiind programate în aprilie.

Om de afaceri cunoscut ca „regele bumbacului”, el a venit la putere în 2016 și a promis că nu va căuta un al treilea mandat, deși Constituția prevede un maximum de două mandate, susținându-l pe ministrul de Finanțe, Romuald Wadagni, drept succesor.

Lăudat pentru dezvoltarea economică din timpul mandatelor sale, președintele a fost criticat pentru reprimarea vocilor critice.

În octombrie, comisia electorală a Beninului a blocat candidatura principalului opozant, invocând lipsa numărului necesar de semnături.

Luna trecută, Parlamentul a adoptat amendamente constituționale, printre care crearea unei camere superioare – Senatul.

Mandatele aleșilor au fost extinse de la cinci la șapte ani, însă limita de două mandate prezidențiale a rămas neschimbată.

Tentativa de lovitură de stat survine la o săptămână după înlăturarea președintelui din Guineea-Bissau, Umaro Sissoco Embaló – o situație pe care unii lideri regionali au pus-o sub semnul întrebării.

În ultimii ani, Africa de Vest a fost marcată de lovituri de stat în Burkina Faso, Guineea, Mali și Niger, alimentând îngrijorările legate de stabilitatea regiunii.

Rusia și-a consolidat legăturile cu țările din Sahel în ultimii ani – iar Burkina Faso, Mali și Niger au părăsit blocul regional CEDEAO pentru a forma propria alianță, „Alianța Statelor Sahelului”.

Potrivit BBC, vestea tentativei de lovitură de stat din Benin a fost salutată pe rețelele sociale de mai multe conturi pro-ruse.

Însă CEDEAO și Uniunea Africană au condamnat-o.

Mahmoud Ali Yousouf, președintele Comisiei UA, a reiterat „toleranța zero față de orice schimbare neconstituțională de guvern, indiferent de context sau justificare”.