Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că instituția va înainta autorităților un memorandum referitor la o nouă strategie pentru abordarea problemei tezaurului României de la Moscova.

„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente şi durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituţiilor statului român şi al societăţii civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale şi la calculele politice pe termen scurt. Ambele sunt utile şi legitime într-o democraţie, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens şi, mai ales, lipseşte de constanţă nişte eforturi care trebuie să fie, de fapt, naţionale.

Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Naţională a României va înainta autorităţilor un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova. Aş reaminti că, în anul de graţie 1918, situaţia geopolitică a Europei era mult mai complicată şi mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice şi culturale s-au adunat şi au acţionat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârşitul acelui an”, a precizat Mugur Isărescu, la dezbaterea cu tema „Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova - actualităţi şi perspective”.

Guvernatorul BNR a menţionat că în data de 29 aprilie se împlinesc 146 de ani de la înfiinţarea instituţiei.

„După aproape un secol şi jumătate de funcţionare, putem spune că Banca Naţională a României are capitolul său clar delimitat în istoria modernă a României. Şi este vorba de un capitol consistent, în care bilanţul contribuţiei instituţiei noastre la progresul societăţii româneşti a înregistrat beneficii pe care cercetarea istorică le-a evidenţiat în ultimele trei decenii şi continuă să o facă. În acelaşi timp însă, am avut şi pierderi. Cea mai mare dintre acestea, sau una dintre cele mai mari, este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 şi 1917 la Moscova.

Transferul s-a realizat într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniţă comună şi cu care împărţeam frontul de Est. Chiar în acele condiţii, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a trecut la încărcarea casetelor cu monede de aur în trenul de la Iaşi numai după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat protocolul româno-rus în care garanta 'integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Naţională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât şi în timpul păstrării lor la Moscova'. După cum ştiţi, în pofida protocoalelor cu valoare de tratat internaţional, puterea bolşevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc în ianuarie 1918”, a afirmat Mugur Isărescu.

El a menţionat că problema tezaurului de la Moscova a intrat pe agenda sa de lucru chiar în ziua în care a fost numit guvernator al Băncii Naţionale a României, la 4 septembrie 1990.

„Aşa cum am mai menţionat şi cu alte prilejuri, atunci am primit de la fostul guvernator Decebal Urdea dosarul cu cele 166 de documente oficiale referitoare la tezaurul BNR de la Moscova. Alcătuit în 1922, dosarul a fost predat din mână în mână de la guvernator la guvernator, predarea fiind însoţită de un fel de jurământ, care includea angajamentul de a face tot ce este posibil pentru recuperarea tezaurului.

În consecinţă, am respectat jurământul. Începând din anul 1991, Banca Naţională a prezentat sistematic opiniei publice interne şi externe problematica tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi sechestrat de Uniunea Sovietică. Mai întâi a fost o muncă de cercetare, de documentare şi de publicare a documentelor pentru reconstituirea traseului istoric al acestei chestiuni şi pentru prezervarea memoriei sale. Apoi, am trecut la abordarea chestiunii propriu-zise a recuperării tezaurului', a explicat Isărescu.

„Problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova era în mare parte necunoscută”

Guvernatorul a afimat că, de peste trei decenii, promovând tematica tezaurului său de la Moscova, în limitele competenţelor şi puterilor sale, Banca Naţională şi-a asumat un serviciu de utilitate publică, 'acela de prezervare a memoriei istorice, pentru a fi transmisă generaţiilor viitoare, ca cel mai solid fundament al drepturilor noastre legitime'.

„Este mai mult decât evident că ceea ce lăsăm moştenire generaţiilor următoare reprezintă responsabilitatea noastră, în spiritul viziunii noastre despre temeiurile trecutului în construirea viitorului. De altfel, cred că orice instituţie solidă, serioasă, croită şi administrată după criteriul meritocraţiei trebuie să facă asta.

Tocmai pentru a conştientiza ce am reuşit să facem şi ce mai este de făcut, suntem aici pentru a realiza un bilanţ al etapei cuprinse între momentul adoptării, la 14 martie 2024, de către Parlamentul European a Rezoluţiei referitoare la returnarea tezaurului naţional al României însuşit ilegal de Rusia şi momentul prezent. Această etapă a început de fapt în noiembrie 2023, când spuneam, tot în această sală, că am constatat că, în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova era în mare parte necunoscută şi că în circuitul public din străinătate, atât cel ştiinţific, cât şi cel al literaturii de popularizare, nu existau lucrări în limbi de circulaţie internaţională dedicate acestei teme”, a subliniat oficialul BNR.

Citește și: Moscova, după cererea României de restituire a tezaurului: „Vrea să-şi rezolve problemele pe seama Rusiei”