Reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) susțin că România nu a învăţat nimic din greşelile celor 35 de ani de după Revoluţie şi continuă să susţină o dezvoltare economică având ca unic element de competitivitate forţa de muncă prost plătită

„Situaţia nu e chiar atât de rea pe cât au descris-o prim-ministrul şi patronatele pentru a justifica îngheţarea salariului minim, este doar un context politic favorabil mediului de afaceri, moment ce se încearcă a fi valorificat prin maximizarea profiturilor.

Pentru unii favorizaţi, cele mai mari profituri se fac pe timp de criză! Poate înţelegem atitudinea patronatelor, dintotdeauna au fost împotriva creşterii salariului minim, nu înţelegem însă atitudinea Guvernului României care ar trebui să-şi protejeze cetăţenii. Criza economică este suportată în primul rând de oameni, firmele au posibilitatea să-şi recupereze creşterile de costuri prin preţurile practicate, în final totul se răsfrânge asupra consumatorului final, adică cetăţeanul”, susţin reprezentanţii organizaţiei sindicale, în comunicat.

Potrivit sindicaliştilor, „culmea absurdului este că, deşi pentru prima dată salariul minim se calculează după o formulă legată clar de productivitate, patronatele au în continuare acelaşi mesaj, ca şi cum nu s-a schimbat nimic”.

„Şi mai absurd este că prim-ministrul le dă dreptate, deşi Ministerul Muncii dovedeşte cu evaluări economice că salariul minim poate creşte la 4.325 de lei, în corelaţie directă cu creşterea productivităţii, deci fără a afecta competitivitatea mediului economic la nivel naţional”, afirmă aceştia.

„Guvernul şi patronatele au nevoie de sclavi”

Deşi patronatele au insistat pe nevoia de a îngheţa salariul minim susţinând că situaţia economică este una defavorabilă şi că este foarte greu să păstreze actualele locuri de muncă,„5 minute mai târziu”, la dezbaterea celui de-al doilea punct pe ordinea de zi a CNTDS, despre reducerea contingentului de lucrători străini aduşi din state terţe, patronatele au solicitat creşterea numărului de la 100.000 la 150.000, deşi propunerea Ministerului Muncii era de reducere la 75.000.

Argumentele patronatelor au fost că nevoia lor de forţă de muncă nu poate fi acoperită de resursa de muncă existentă în România, spune BNS, citat de Agerpres.

În acest context, sindicaliştii atrag atenţia asupra „duplicităţii Guvernului” care, pe de o parte, afirmă că se impun măsuri pentru creşterea ratei ocupării în România, iar, pe de altă parte, susţine importul masiv de forţă de muncă din state terţe, pe un salariu minim îngheţat.

„De fapt, Guvernul şi patronatele au nevoie de sclavi, tăcuţi şi plătiţi cu un salariu minim erodat puternic de inflaţie! Mulţi şi ieftini!”, se arată în comunicat.

Citește și: Sindicaliștii propun un salariu minim brut de cel puțin 4500 de lei, din 2026