• Față de varianta publicată inițial, articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare

Proiectul bugetului de stat a fost adoptat, miercuri seară, de plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor.

254 de aleși au votat "pentru", în timp ce 192 s-au pronunțat "împotrivă".

"Nu ne atingem de veniturile aflate în plată"

Premierul Marcel Ciolacu a apărat, în plen, proiectul de buget.

"Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalţi spun că, dimpotrivă, este un buget optimist şi că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor şi pensiile, s-a mărit TVA-ul şi s-au luat bani cu împrumut de la FMI! Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creştem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populaţiei, în special al celor cu venituri mici. Şi nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene şi bani din PNRR”, a declarat șeful executivului.

Potrivit liderului de la Palatul Victoria, bugetul are cea mai mare alocare de resurse din finanţări europene de la aderarea în blocul comunitar, investiţii majorate la 150 de miliarde de lei pe an, bani în plus pentru spitale şi servicii medicale, pentru educaţie, pentru dezvoltare regională şi pentru infrastructură.

„Cealaltă critică [spune că] bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul ţării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ţine cont de realităţile ţării şi mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România. Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca şi noi, făcând deficite bugetare semnificative! Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Belgia sau Grecia şi alte ţări moderne ale continentului au cheltuit masiv, şi nu doar din bani europeni. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică şi îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor, iar 2025 şi 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre. Aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câştigat o fereastră uriaşă de timp pentru a ne dezvolta ţara, 7 ani, şi am de gând să o folosesc la maximum, în acelaşi timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în faţa Comisiei de a reduce deficitul şi a ne încadra în 7% din PIB”, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.

În ședințe maraton ale comisiilor de buget-finanțe, desfășurate până în noaptea de marți spre miercuri, sumele alocate ordonatorilor de credit au fost aprobate rând pe rând.

Aleșii au depus peste 4.000 de amendamente.

Construcţia bugetară este structurată pe o creştere economică de 2,5%, pe o inflaţie de 4,4 procente şi un deficit bugetar estimat la 7% din Produsul Intern Brut.

Ministrul Finanţelor a dat asigurări, din nou, că nu s-au luat în calcul creşteri de taxe şi impozite.

”Calculele sunt făcute pe impozitele şi taxele aflate în vigoare acum. Ne-am asigurat că putem plăti salariile şi pensiile la nivelul anului 2024. Nu avem acum spaţiul fiscal pentru indexări. Ajutoarele sunt alocate în sumă de două miliarde de lei", a explicat Tánczos Barna, citat de Radio România Actualități.

Citește și: Statul a împrumutat, marți, 75 de milioane de lei de la bănci