Bugetul multianual al Uniunii Europene este principalul subiect al summitului liderilor europeni de la Bruxelles, în contextul divergențelor dintre statele membre pe tema valorii acestuia și distribuire fondurilor comunitare.

Negocierile sunt dificile, în condițiile în care unele state susțin reducerea cheltuielilor europene, în timp ce altele solicită majorarea acestora.

Diferențe de poziție există și între Comisia Europeană și Parlamentul European.

Potrivit Radio România Actualități, lipsa unui consens este reflectată inclusiv în proiectul concluziilor summitului, din care a fost eliminată recomandarea privind finalizarea negocierilor până la sfârșitul acestui an.

România face parte dintr-un grup de 17 state membre care susțin menținerea finanțării pentru politicile de coeziune, destinate reducerii decalajelor economice și sociale dintre regiunile Uniunii Europene.

Președintele Nicușor Dan a declarat că România coordonează, împreună cu Italia, grupul informal al statelor care susțin această politică, denumit „Prietenii Coeziunii”.

Șeful statului a precizat că obiectivele României vizează evitarea reducerilor bugetare, în special în domeniile agriculturii și coeziunii, care au beneficiat de finanțări europene importante în ultimele decenii.

„În esență, ne dorim ca bugetul Uniunii să fie rezonabil de mare, adică să nu fie făcute tăieri, în special pe zona de politica agricolă și de coeziune, care ne interesează și sunt exact banii europeni care au dezvoltat România în toți acești ani”, a declarat liderul de la Palatul Cotroceni.

Președintele a subliniat și interesul României pentru fondurile europene destinate competitivității, astfel încât companiile românești să poată beneficia de noi oportunități de dezvoltare.

Poziția statelor care solicită menținerea sau majorarea finanțărilor este susținută și de Parlamentul European, care se opune reducerii fondurilor.

Pe agenda summitului se află și situația de securitate din Marea Neagră, în urma recentelor atacuri în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei.

„În proiectul de concluzii este posibil să apară o ușoară îmbunătățire, la propunerea noastră și a Bulgariei, în urma acestor incidente recente.

În linii mari, e vorba de echipamente suplimentare în zona Mării și funcționalitatea acestui centru de securitate civilă. În cadrul NATO, este mai mult o chestiune operațională. Când am avut incidentele cu drone pe Dunăre, ne-am dus la NATO și am spus că avem nevoie de echipamente pentru a asigura protecția pe Dunăre.

Acum avem această discuție pentru Marea Neagră. Evident că ești mai sigur când treci prin apele teritoriale, este alt regim juridic”, a spus Nicușor Dan.

Un alt subiect important pe agenda summitului este extinderea Uniunii Europene, în special evoluția negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski se va afla, vineri, la Bruxelles.

Cele două țări au deschis săptămâna aceasta alte două capitole de negociere, iar Comisia Europeană solicită statelor membre să aprobe deschiderea ultimelor două până la sfârșitul anului.

Negocierile de la Bruxelles au loc într-un moment în care Uniunea Europeană trebuie să stabilească modul de finanțare a priorităților sale economice, agricole, de dezvoltare regională și de securitate, pe fondul unor poziții divergente ale statelor membre.

Citește și: Guvernul Luca Niculescu, în drumul spre învestire