Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat marți, 19 noiembrie, că România nu are suficientă energie și că din acest motiv importă chiar și peste 2.300 - 2.500 de megawați în momente de vârf de consum.

„Totul este energie şi energia este totul! Este inima competitivităţii economice. Este, probabil, cea mai importantă concluzie a raportului Draghi, prima recunoaştere corectă, de altfel, la nivel european, că avem o imensă problemă europeană de competitivitate, direct legată de preţul la energie, care este de vreo trei ori mai mare decât în Statele Unite, decât în China şi alte pieţe în care noi concurăm.

România astăzi nu are suficientă energie, pur şi simplu. Dacă ne uităm pe site-ul Transelectrica şi acum vedem că avem un consum de 7.181 megawaţi energie activă şi o producţie de 5.722 de megawaţi.

Deci importăm acum 1.459 de megawaţi şi sunt momente la vârful de consum de dimineaţa sau mai ales de seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawaţi”, a spus Sebastian Burduja, la un eveniment dedicat energiei, precizând că de-a lungul timpului nu au fost făcute investiții în sectorul energetic, potrivit Agerpres.

Ministrul Energiei, despre costurile mai mari pentru România

De asemenea, ministrul a spus că în România costurile pentru energie sunt mai mari - duble față de cele din Austria, de exemplu, pentru că timp de mulți ani a fost permisă o situație „complet absurdă”.

„Într-o piaţă europeană unică, interconectată în teorie, regăsim state vecine în interiorul Uniunii Europene care nu au niciun fel de interconexiune: Austria şi Slovacia. Nu există interconexiune între două ţări din mijlocul Uniunii Europene, ţări care ar trebui să asigure tranzitul energiei mai ieftine,

din vest spre est, cum se întâmplă acum, dar vor fi perioade şi au mai fost perioade în care a fost mai ieftin la noi, în est - şi a pierdut vestul Europei pentru că nu a putut să importe energia mai ieftină din est”, a mai spus Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei a subliniat că România a făcut tot ce i s-a cerut, de aceea a ajuns să fie dependentă pe anumite intervale orare de importuri.

Potrivit acestuia, există discuţii tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene, în care este cerută o analiză clară pe infrastructura existentă, dacă este folosită la capacitatea maximă, precum şi „un plan clar asumat de accelerare a interconexiunilor, cu ţinte clare pentru fiecare stat în parte”.

„România este un foarte bun cetăţean european în sectorul energetic. De ce? Am făcut tot ce ni s-a cerut. Am intrat pe traiectoria de decarbonizare? Am intrat. Am închis în trecut grupuri pe cărbune? Le-am închis. De aceea am ajuns astăzi să fim dependenţi pe anumite intervale orare de importuri - şi suntem cu o capacitate de interconectare de 3.500 de megawaţi.

Avem 10 linii, erau nouă până de curând, acum avem şi Reşiţa-Pancevo, urmează încă cel puţin două sau trei linii cu Republica Moldova, încă două cu Ucraina, deci o să nu ducem undeva la 16 linii în următorii doi-trei ani.

Ori, dacă noi avem un vârf de producţie de 6.000 - 6.500, poate 7.000 dacă ne străduim şi ne ajutăm vremea, înseamnă că putem, teoretic, să exportăm cam jumătate din această capacitate. Nu este cazul altor state europene şi atunci am cerut dreptate. Am cerut un lucru de bun simţ, moral, să avem nu doar obligaţii, ci şi aceleaşi drepturi pe piaţa integrată a energiei”, a mai spus ministrul.

Citește și: Românii cu un consum mai mare de 300 kWh ar trebui să vadă o reducere a facturilor