Decenii la rând, Canada a fost considerată una dintre țările rămase în urmă la capitolul finanțării apărării.

În urmă cu doar doi ani, situația recrutărilor era atât de gravă încât un fost ministru al Apărării avertiza că trupele se află într-o „spirală a morții”.

Acum însă, armata canadiană a atins cel mai mare număr de încorporări din ultimii 30 de ani și are șansa să inverseze deficitul cronic de personal care afectează armata țării.

Creșterea din ultimii doi ani vine într-un context global marcat de conflicte armate și incertitudine geopolitică, dar și pe fondul angajamentului Canadei de a investi miliarde de dolari suplimentari în apărare, după ani în care nu și-a respectat obligațiile față de NATO.

Potrivit BBC, fenomenul coincide și cu o sporire neobișnuită a sentimentului naționalist apărut după ce președintele american Donald Trump s-a referit la Canada drept „al 51-lea stat” al SUA, remarci considerate de mulți drept o amenințare la adresa suveranității canadiene.

Charlotte Duval-Lantoine, cercetătoare specializată în cultura militară canadiană, afirmă că poate exista un „efect Trump” în spatele creșterii recente a înrolărilor, însă cererile de înscriere în armată începuseră deja să crească din 2022, în perioada invaziei ruse în Ucraina.

„Când oamenii văd că lumea nu mai este atât de sigură și că țara lor ar putea fi în pericol, tindem să observăm o creștere a celor care se alătură armatei”, a spus ea.

Conflictele globale nu sunt singurul factor care explică această evoluție. Rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor din Canada - aproape 14% în martie - precum și promisiunea unor locuri de muncă stabile și a salariilor mai mari, după ce premierul a anunțat cea mai mare creștere salarială pentru militari dintr-o generație, au contribuit și ele la această tendință.

De la preluarea mandatului anul trecut, Mark Carney a transformat armata într-una dintre prioritățile guvernului său, prezentând un plan „ambițios” de modernizare și extindere rapidă a Forțelor Armate Canadiene.

În martie, șeful executivului de la Ottawa a anunțat că țara a atins oficial ținta NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată de la sfârșitul anilor ’80, ceea ce înseamnă peste 63 de miliarde de dolari canadieni cheltuiți într-un singur an. Mark Carney a susținut și obiectivul NATO privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035.

Canada a reușit să atingă pragul de 2% prin majorarea salariilor militarilor, dar și prin angajamente pentru achiziția de echipamente noi, modernizarea bazelor existente și construirea de infrastructură militară în zona arctică.

Totuși, analiștii avertizează că, în ciuda noilor recrutări, armata canadiană rămâne în urma aliaților săi și că va mai dura până când noile investiții vor produce efecte vizibile.

Richard Shimooka a declarat că Forțele Armate Canadiene au în prezent capacitatea de a desfășura doar câteva mii de soldați și un număr limitat de avioane de luptă. Prin comparație, armata britanică poate mobiliza 10.000 de militari dacă este necesar.

„Starea actuală a forțelor armate canadiene este foarte slabă și va dura cinci sau zece ani până când vom vedea o redresare reală”, a spus Shimooka.

Potrivit acestuia, una dintre cauzele principale este dependența istorică a Canadei de SUA pentru propria apărare.

Mai mulți președinți și oficiali americani au făcut presiuni asupra Canadei să își crească bugetul pentru apărare, iar criticii au descris Canada drept un „profitor” al sistemului militar occidental. În 2024, președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, a acuzat Canada că „profită de pe urma protecției americane”.

Anul trecut, Donald Trump a catalogat Canada drept unul dintre statele NATO care plătesc prea puțin, afirmând: „Canada spune: «De ce să plătim, când Statele Unite ne vor proteja gratuit?»”

Chiar și după atingerea pragului de 2% din PIB, Canada rămâne printre statele NATO cu cele mai mici cheltuieli militare, sub nivelul SUA, Marii Britanii și Franței.

Mai puțină birocrație și deschidere către rezidenții permanenți

Capacitatea Canadei de a atrage mai mulți recruți arată că situația începe să se îmbunătățească lent. Ministrul Apărării, David McGuinty, consideră că țara și-ar putea atinge obiectivele de recrutare mai devreme decât era prevăzut.

Rata plecărilor din armată a început și ea să scadă ușor, după ce fostul ministru al Apărării, Bill Blair, descrisese fenomenul în 2024 drept o „spirală a morții”.

Militari activi au declarat pentru BBC, în timpul unei operațiuni privind suveranitatea și securitatea Arcticii desfășurate în Nunavut, că noile finanțări sunt binevenite și, în unele cazuri, întârziate de zeci de ani.

„Suntem cu câteva decenii în urmă, dar măcar acum încercăm să facem ceva”, a spus Alden Campbell.

La sfârșitul lunii aprilie, armata canadiană a anunțat că a înrolat peste 7.000 de noi membri în ultimul an fiscal, cel mai mare număr de recrutări din ultimele trei decenii.

Această cifră reprezintă însă doar o mică parte din numărul total al celor interesați să intre în armată. Până în februarie, numărul aplicațiilor confirmate aproape s-a dublat într-un an, de la 21.700 la peste 40.000, potrivit Ministerului canadian al Apărării.

Numărul total al aplicațiilor a ajuns la aproape 100.000 în ultimul an, comparativ cu aproximativ 36.000 în perioada 2019-2020.

Travis Haines a explicat că această creștere este legată în mare măsură de reducerea birocrației.

Armata canadiană a fost criticată mult timp pentru procesul lent de analizare și acceptare a candidaților, iar în ultimii ani a digitalizat mai multe etape ale recrutării, inclusiv posibilitatea depunerii online a documentelor.

„Interesul a existat întotdeauna. Problema era că era foarte greu să treci prin sistem”, a spus Haines.

O altă schimbare importantă a fost deschiderea recrutărilor și pentru rezidenții permanenți ai Canadei, nu doar pentru cetățeni, măsură introdusă în 2022. Aproximativ 20% dintre noii recruți din ultimul an au fost cetățeni străini.

Canada urmărește acum o extindere majoră a armatei, cu obiectivul de a ajunge la 85.500 de militari activi și o forță de mobilizare de până la 300.000 de rezerviști.

Charlotte Duval-Lantoine afirmă că Canada nu a mai urmărit un plan de mobilizare de asemenea amploare din 2004, ceea ce arată că țara încearcă să învețe din războiul din Ucraina.

„Canada, la fel ca aliații săi europeni, încearcă să se pregătească pentru viitoarele războaie analizând conflictul actual”, a spus ea.

Citește și: Trump califică drept „total inacceptabil” răspunsul Iranului la propunerea americană pentru încheierea războiului