Rapperul american Wiz Khalifa a fost reţinut de poliţişti după ce a fumat pe scenă o ţigară cu cannabis la unul dintre cele mai mari festivaluri din România şi este cercetat pentru deţinere de droguri de risc. Organizatorii și autoritățile au declarat că a fost lansată o campanie antidrog înaintea evenimentului și au anunțat „toleranță zero fază de substanțele interzise”.

Specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog au informat şi consiliat în jur de 10.000 de tineri despre efectele şi riscurile asociate consumului de substanţe interzise, iar acţiunile au continuat pe tot parcursul festivalului, dar consumul acestor substanţe rămâne o problemă pentru toate manifestările similare.

Profesor doctor Cătălin Ţone, expert antidrog, invitatul „Apelului matinal” de miercuri, 17 iulie, spune că pentru a face o campanie antidrog eficientă trebuie „să nu ne îmbătăm cu vorbe, ci chiar trebuie să muncim”, atât autoritățile, cât și experții.

„Pentru că, în esenţă, eu cred că nu trebuie să ne îmbătăm cu vorbe, să folosim cuvinte pompoase, ci chiar trebuie să muncim. Acum, nu ştiu dacă cele 10.000 de persoane consiliate au fost cu adevărat consiliate. Acuma nu ştiu cât de mult a contat această consiliere, câte secunde, câte minute a durat această consiliere, în ce a constat şi discuţiile pot fi profunde. În orice caz, evenimentul produs de către cântăreţul american a fost un duş rece pentru toată lumea şi mi-aş dori să rămână un duş rece pentru toată lumea, o lecţie, dacă vreţi, o lecţie în primul rând pentru tineri, zic eu, pe care noi, autorităţile, pe care noi, specialiştii ar trebui şi mass-media să o determine să fie o lecţie pozitivă în sensul de "Aşa nu", cu toate că gestul lui clar are tendinţă de imitare. Trebuie să discutăm şi mă bucur mult că se discută în spaţiul public despre această... fotografia acestei situaţii”, a declarat Cătălin Țone.

Cătălin Țone a mai spus că aceasta trebuie să fie o lecție pentru organizatori și să filtreze mai bine invitații.

„În al doilea rând, ar trebui să fie o lecţie pentru organizatori pentru că avem organizatori de concerte care şi alţi organizatori de concerte care se ocupă de aceste evenimente cu un număr mare de participanţi, să fie atenţi şi să filtreze foarte bine, de fapt şi unul dintre coorganizatorii concertului din weekend a ieşit ieri într-o declaraţie publică şi a spus că vor avea un filtru mai puternic faţă de cei care urcă pe scenă - zic că e un lucru bun, părerea mea, şi învaţă şi ceilalţi”, a mai spus Țone.

„Noi, ca societate, trebuie să ne pregătim”

Consumul de droguri nu va încetini, fenomenul fiind într-o continuă expansiune, mai spune doctorul.

„Eu cred că avem şi această perspectivă pentru că, da, consumul de droguri cu siguranţă nu va încetini, fenomenul este într-o continuă expansiune şi vor mai fi tendinţe cu siguranţă, dar important cum le gestionăm noi, noi însemnând autorităţi, însemnând noi, ca societate, mass-media ş.a.m.d.

Pentru că ceea ce a făcut americanul este o uzanţă a lui, el face în mod repetat lucrurile astea, el are o firmă de... are un brand de marijuana şi e clar, vrea să-şi facă reclamă şi în Europa şi practic asta nu scuză gestul lui, dar noi, ca societate, trebuie să ne pregătim, pentru că, vedeţi, greşelile care ţin de exemple negative pot fi preluate greşit de către copiii noştri şi pot debuta consumul de droguri.”

„Am identificat ceva elemente de toleranţă a acestei situaţii”

„Nu s-a schimbat nimic deocamdată (în cazul Wiz Khalifa - n.red.), aşteptăm să vedem comunicatele următoare din partea DIICOT-ului şi ale Poliţiei Naţionale.

Cred eu că lucrurile nu se vor opri aici, pentru că obligatoriu va trebui să se stabilească de unde sunt drogurile, dacă a venit cu ele din Statele Unite sau, mă rog, de unde a zburat el, pentru că acolo este o cursă privată pe Kogălniceanu, când a venit şi când a plecat, bineînţeles, sau din România, şi zic eu că în acele circumstanţe ar trebui discutat şi cu organizatorii, pentru că eu am identificat în spaţiul public reacţii ale organizatorilor, mă rog, co-fondator cum se numeşte acel tânăr care este în spaţiul public şi discută despre festival, am identificat ceva elemente de toleranţă a acestei situaţii, adică, a ştiut şi n-a făcut nimic.

E, dacă ne ducem către toleranţă, dacă mergem către zona de punere la dispoziţie cu ştiinţă pentru consumul de drumuri, deja intrăm într-o zonă penală, iar eu pentru lămurirea situaţiei cred că este obligatorie cel puţin audierea lui în detaliu, pentru că lucrurile trebuie să fie lămurite, având în vedere picăturile nu ştiu de vinovăţie şi de suspiciune de fapt rezonabilă pe aceste linie”, a punctat Cătălin Țone.

Șapte proiecte de lege în lupta antidrog

Vorbind despre ce s-a schimbat în România în anul scurs de la cazul 2 Mai, în care un tânăr a provocat un accident cu doi morți, Cătălin Țone spune că lucrurile s-au mișcat.

„S-au mişcat multe, s-au mişcat multe şi noi am discutat, Radio România Actualități a ajutat foarte mult în campanii antidrog desfăşurate în România şi o face în continuare, inclusiv prin alocarea unor minute de emisie speciale şi periodice pentru această situaţie. Au fost nu mai puţin de şapte proiecte de lege pe diferite domenii în lupta antidrog şi eu v-am exemplificat numai două: combatere, mărirea pedepselor, /legea/ traficanţilor de droguri, dar şi în zona de tratament, prin înfiinţare a celor opt centre de tratare a dependenţei de droguri, regionale. Se face, s-au mişcat, autorităţile au reacţionat.

A fost şi an preelectoral, ce-i drept, 2023 şi an electoral 2024 şi policienii au fost sensibili şi mai ales la subiectele de masă. Se merge în continuare cu aceste proiecte, vor fi promulgate, că nu sunt toate promulgate, în continuare se discută. Aţi văzut, ordonanţa de urgenţă antidrog în legătură cu şoferii. De asemenea, reacţia publică, care a fost bună în opinia mea şi a avut efectul de a regândi acest act normativ. România a făcut paşi importanţi.

Eu la un moment dat mă uitam şi să ştiţi că este cel mai bogat pachet legislativ existent în Europa şi, zic eu, o lecţie şi, dacă vreţi, repoziţionează autorităţile vizavi de acest fenomen, ceea ce nu au făcut unele ţări la vremea când aveau fenomenul la acest nivel, adică ţările vestice în special, ţările vest-europene”, a conchis expertul antidrog.

Citește și: 19 persoane, la spital după ce au consumat droguri la festivalul „Beach Please”