CCR a respins sesizarea cu privire la un conflict juridic între Guvern și ÎCCJ referitor la restanțele salariale ale magistraţilor
În luna iulie, Ilie Bolojan motiva demersul la CCR prin faptul că instanţa de judecată „s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice”.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 07 Octombrie 2026, 14:10 • Actualizat: 07 Octombrie 2026, 14:12
Curtea Constituţională a României (CCR) a hotărât, miercuri, 7 octombrie, că nu a existat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitor la plata restanţelor salariale ale magistraţilor, au precizat oficiali ai CCR, potrivit Agerpres.
CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă procesul legat de restanţele salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
În luna iulie, Ilie Bolojan motiva demersul la CCR prin faptul că instanţa de judecată „s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice”.
Premierul argumenta că puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, respectiv în zona de Justiţie.
În opinia sa, „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, act ce reprezintă „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului.
Curtea de Apel Bucureşti a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească
La data de 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
Prim-ministrul interimar vorbea de o sumă de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanţe salariale câştigate în instanţă, potrivit Agerpres.
Curtea de Apel a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul Finanţelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar şi cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Citește și: ICCJ dă în judecată guvernul pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților
