Curtea Constituțională a României susține că este necesară o legislație mai clară, actualizată și adaptată prezentului pentru declarațiile de avere și interese.

Judecătorii CCR au motivat, miercuri, decizia prin care au declarat neconstituționale unele articole din legislația actuală în domeniu.

Forul admite că "atât prezența instituțională a Agenției Naționale de Integritate, cât și legislația privind declararea patrimoniului celor care ocupă funcții publice sunt deopotrivă necesare și democratice".

Potrivit CCR, publicarea în masă pe internet a unei cantități excesive de date personale sensibile afectează echilibrul dintre transparență și dreptul la viață privată, expunând cetățenii unei atenții publice nerezonabile și creând o vulnerabilitate majoră în protecția datelor lor personale.

Noile tehnologii, cum este inteligența artificială, pot folosi aceste date pentru a crea profiluri detaliate, consideră judecătorii constituționali.

Simpla anonimizare a acestor date nu constituie o protecție suficientă pentru viața privată a persoanei, un drept garantat de Constituție.

"Nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor nu pot conduce la o ingerință disproporționată în viața privată a persoanelor asupra cărora poartă obligația de declarare a averilor, în contextul mai sus arătat fiind justificat să primeze obligația constituțională a autorităților statale de a nu aduce atingere vieții private", punctează Curtea.

Cât privește veniturile partenerilor de viață şi copiilor, CCR opinează că declarațiile de avere și interese se depun pe propria răspundere și angajează răspunderea penală doar a declarantului, care nu poae fi tras la răspundere pentru faptele altcuiva.

Întrucât fenomenul corupției "trebuie în continuare prevenit și combătut", Curtea Constituțională susține că Parlamentul are datoria să creeze o legislație eficientă, care să mențină standardele de integritate, dar care să țină cont atât de protecția vieții private.