Ceremonia de proclamare publică a canonizării noilor sfinţi ai României va avea loc pe 4 februarie, la Catedrala Patriarhală.

Potrivit agenției Basilica, momentul va coincide cu celebrarea propriu-zisă a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfântului Sinod de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.

În 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 cuvioşi şi preoţi mărturisitori din secolul al XX-lea.

Arsenie Boca şi Ilie Cleopa, între noii sfinți ai României

Lista îi include pe Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie), Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie), Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie), Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie), Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie), Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie), Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie), Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie), Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie), Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie), Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie), Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie), Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai), Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie), Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august) şi pe Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).

Noii sfinţi au fost incluşi în Calendarul Ortodox 2025.

Proclamarea sfinţeniei celor 16 mărturisitori, desfăşurată la Bucureşti, va fi urmată de ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor.

„Lor li s-ar putea adăuga alţi patru părinţi athoniţi de origine română a căror proclamare ar putea avea loc şi la noi dacă Patriarhia Ecumenică îi canonizează anul acesta: Cuviosul Nectarie Protopsaltul, supranumit şi Privighetoarea Sfântului Munte; Cuviosul Nifon, întemeietorul Schitului Românesc Prodromu; Arhim. Petroniu Tănase, fostul stareţ al aceluiaşi schit; Ieroschim. Dionisie Ignat de la Chilia Colciu, la a cărui înmormântare a participat actualul Rege Charles al III-lea al Marii Britanii. Câţiva dintre noii sfinţi au trecut la Domnul la începutul mileniului al treilea după Hristos, astfel că, primii sfinţi a căror viaţă pământească s-a desfăşurat (până) în secolul 21 ar putea fi aceşti români”, a transmis Patriarhia.

Procesul de canonizare în Patriarhia Română

Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la inițiativa eparhiilor în care persoana propusă și-a încheiat viața pământească: sunt strânse documente și mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan.

Dacă la nivel mitropolitan este aprobată inițiativa de canonizare, dosarul este înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toți ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este proclamată public într-o ceremonie în cadrul căreia credincioșii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura și data de prăznuire a sfântului, precum și cu troparul și icoana lui.

Citește și: Catedrala de la București va fi sfințită în octombrie