Ministerul Apărării Naționale organizează joi, la București și în țară, ceremonii militare şi religioase cu prilejul Zilei Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român.

La București, oficialitățile s-au reunit la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, relatează Radio România Actualități.

Președintele Nicușor Dan este prezent la ceremonie, în cadrul căreia vor fi rostite, în mod solemn, numele eroilor români căzuți la datorie pentru țară.

"”Ziua Eroilor Neamului, pe care o celebrăm azi, cu prilejul sărbătorii creştine a Înălţării Domnului, este dedicată tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, s-au jertfit pentru libertate, pentru dreptate, pentru credinţă, pentru apărarea şi întregirea neamului. Mă bucur că acesta este primul eveniment oficial la care particip în calitate de preşedinte al României, pentru că ţara noastră, aşa cum este acum – liberă, democratică, europeană – nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi existat această temelie de curaj şi sacrificiu al înaintaşilor noştri. Lor le datorăm respect şi întreaga noastră recunoştinţă”, a transmis nou lider de la Cotroceni.

Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” va susține un moment special Drill-Team.

La ora 12:00, clopotele tuturor bisericilor de pe cuprinsul Patriarhiei Române sunt trase în semn de recunoștință pentru cei care s-au jertfit pentru mărturisirea credinței creștine și apărarea țării.

"La fiecare Sfântă Liturghie săvârșită în locașurile de cult sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea și demnitatea poporului român. Prin credința, curajul și jertfa lor, eroii români au contribuit la consolidarea conștiinței și demnității naționale, afirmate concret prin dobândirea independenței, realizarea unității statului și apărarea constantă a libertății în istoria poporului nostru. Pentru a celebra această sărbătoare națională a poporului român, Catedrala Națională din București este edificată în memoria tuturor eroilor români, primul ei hram fiind Înălțarea Domnului, Ziua Eroiilor, iar al doilea hram, Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României", a declarat Florin Petre, de la biroul de presă al Patriarhiei Române, pentru RRA.

În spiritul principiului de cinstire a eroilor patriei, în anul 2003, prin Legea nr. 379 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, Zilei Eroilor i s-a conferit statutul de sărbătoare naţională, astfel continuând o tradiţie românească statornicită în perioada de după Primul Război Mondial, amintește MApN.

Experienţa teribilă a acestei conflagraţii, care a generat un număr de victime cu mult peste tot ceea ce se înregistrase în istoria conflictelor de până atunci, a determinat naţiunile să găsească forme adecvate de doliu şi de comemorare pentru a-şi cinsti eroii. În acest sens, au fost amenajate memoriale şi cimitire de război, a luat naștere, astfel, proiectul de amenajare a Mormântului Ostaşului Necunoscut, au fost expuse pe clădirile publice plăci cu listele nominale ale morţilor şi, nu în ultimul rând, a fost decretată o zi specială de comemorare a eroilor neamului.

În România, prin Decretul-Lege nr. 1693 din 04 mai 1920, pentru omagierea eroilor patriei a fost decretată Ziua Eroilor, sărbătoare naţională celebrată în Ziua Înălţării Domnului, cu mare fast naţional.

Aşa cum se arată în documentele epocii, această sărbătoare avea menirea de a „pătrunde în conştiinţa întregului românism ca fiind expresia cea mai desăvârşită a sufletului nostru naţional [...] Cultul lor, al morţilor glorioşi, este o datorie de seamă a celor ce supravieţuiesc din generaţia de sacrificiu a României Mari. Morţii nu mai pot vorbi şi nu se mai pot bucura de rostul jertfei lor; dar cei vii, care se bucură de lumina libertăţii, care în rândul întâi cei sacrificaţi ne-au dat-o, se cuvine să preţuiască această jertfă supremă: moartea pentru binele tuturor”.
În această zi erau comemoraţi toţi eroii neamului românesc, din toate timpurile, precum şi toţi eroii căzuţi pe teritoriul statului român, fără deosebire de naţionalitate sau confesiune, România devenind astfel primul stat care a acordat cele mai mari înlesniri şi i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.

Ansamblul de măsuri luate de statul român pentru comemorarea şi protejarea mormintelor eroilor români şi de alte naționalități, înhumați pe teritoriul naţional, a constituit o responsabilitate pe care România şi-a asumat-o juridic prin semnarea tratatelor de pace semnate, în cadrul Conferinţei de pace de la Paris (din perioada 18 ianuarie 1919 - 21 ianuarie 1920), de Puterile Aliate cu statele învinse în război: cu Germania - Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919), cu Austria – Tratatul de la Saint-Germain en Laye (10 septembrie 1919), cu Bulgaria – Tratatul de la Neuilly sur Seine (27 noiembrie 1919), cu Ungaria – Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) și cu Turcia – Tratatul de la Sevres (10 august 1920).

Comemorarea eroilor a constituit, în primul rând, un gest de recunoştinţă a statului român, aşa cum se arăta într-un apel către toţi românii: „sunt fără număr vitejii şi martirii căzuţi în văile munţilor, în largul câmpurilor de luptă şi în lagărele de robie ale străinătăţii, departe de căminele lor, unde mamele şi copiii lor îi plâng, fără să le ştie mormântul. Acum când Patria noastră Mare, liberă şi mândră cum au visat-o strămoşii noştri, s-a desăvârşit în marginile idealului naţional, se cade să ne gândim cu pietate la toţi acei care şi-au dat viaţa pentru gloria ei”.

De-a lungul perioadei interbelice, Ziua Eroilor a fost sărbătorită pe tot cuprinsul ţării şi în străinătate, prin organizări de Te Deum-uri, procesiuni, serbări cu caracter naţional, la care participau toate instituţiile statului si cele particulare, fără deosebire de religie sau origine etnică. Festivităţile din ţară se desfăşurau pe baza unui program aprobat de Consiliul de Miniştri, după propunerea unei comisii formată din reprezentanţii ministerelor de Război, Interne, Instrucţiune Publică, Culte si Arte, ai Comandamentului Corpului de Jandarmi şi ai Societăţii „Cultul Eroilor”.

Pentru cinstirea militarilor căzuţi la datorie şi comemorarea glorioaselor acte de eroism naţional, la nivelul fiecărei primării comunale era întocmită şi păstrată la loc de onoare o „Carte de Aur”, în care erau înscrise numele tuturor eroilor de război locali, precum şi diferite texte elogioase la adresa acestora. Pentru eroii români căzuţi în străinătate, „Cartea de Aur” era depusă la Legaţia Română.

În al Doilea Război Mondial, de la terminarea căruia s-au împlinit anul acesta 75 de ani, sângele jertfit de către bravii eroi români a înroşit din nou teritoriul naţional şi continentul european. Din Caucaz (Federaţia Rusă), în est, şi până la Brno (Republica Cehă), în vest, faptele de arme ale acestor admirabili ostaşi au pătruns adânc în conştiinţa întregului neam românesc, ca fiind expresia cea mai desăvârşită a eroismului naţional.

Amintirea lăsată de sacrificiul tuturor acestor păzitori ai hotarelor româneşti, morţi la datorie în serviciul Armatei Române în toate conflictele la care România a participat, în calitate de beligerant, de la formarea statului român modern, se păstrează în miile de cimitire şi monumente de război amenajate în România şi în străinătate.

Într-un apel al către toţi „fii României Mari”, Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” preciza că, „prin aceste monumente, semănate în largul pământ al Patriei şi peste hotarele ei, vom da grai morţilor noştri scumpi”. Aceştia erau îndemnaţi să-şi aducă „obolul cel mai modest (...) pentru cultul morţilor noştri glorioşi”, deoarece „singurul nostru prinos de recunoştinţă este să înfrumuseţăm aceste morminte răsleţe cu monumente de artă care să vorbească generaţiilor următoare despre fapta glorioasă a celor ce dorm sub ele somnul veşnic”.

În perioada anilor 1948-1989, tradiţia sărbătoririi Zilei Eroilor a fost întreruptă brutal de către regimul comunist, fiind reluată după anul 1990, odată cu reintroducerea în sistemul de valori ale societăţii româneşti a tradiţiilor militare interbelice. Astfel, prin Legea nr. 48 din 30 mai 1995 privind proclamarea Zilei Eroilor, Ziua Eroilor a redevenit sărbătoare naţională, festivităţile din această zi solemnă desfăşurându-se, în ţară şi străinătate.

Citește și: Tradiții, obiceiuri și superstiții de Înălțare