CFR Marfă a depus oficial, miercuri, intrarea în faliment.

Deținută de stat, compania avea plăţi restante în valoare de 3,9 miliarde lei în 2025.

Momentul reprezintă „cronica unui eșec anunțat”, afirmă vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un amplu mesaj publicat online după depunerea oficială a cererii de intrare în faliment.

Potrivit acesteia, problemele companiei nu au apărut brusc, ci sunt rezultatul unei acumulări de decizii amânate și al incapacității statului român de a defini clar rolul unei companii publice într-o economie concurențială.

Vicepremierul explică faptul că CFR Marfă a fost construită pentru economia industrială centralizată a României comuniste, într-un context în care fluxurile de transport erau previzibile, iar clienții erau, practic, captivi. În timp ce piața s-a schimbat, iar transportul feroviar de marfă a devenit competitiv și orientat către eficiență și costuri, compania de stat a rămas cu o structură supradimensionată, active învechite și datorii tot mai mari.

În mesaj sunt enumerate principalele probleme care au dus la declinul companiei, precum pierderea cotei de piață în fața operatorilor privați, menținerea unui număr mare de angajați, lipsa investițiilor și îmbătrânirea activelor, alături de acumularea datoriilor și dependența de sprijin financiar din partea statului.

Oana Gheorghiu susține că, în locul unei restructurări reale, statul a preferat ani la rând să amâne deciziile dificile prin reeșalonări, anulări de datorii și alte forme de sprijin acordate companiei.

Un moment-cheie a fost decizia Comisiei Europene din 2020, care a stabilit că aproximativ 570 de milioane de euro reprezentând ajutor de stat acordat CFR Marfă erau incompatibili cu regulile europene și trebuiau recuperați. Cu dobânzi, suma a depășit 2,6 miliarde de lei.

Potrivit vicepremierului, această decizie a obligat statul român să adopte o soluție structurală. În acest context a fost deschis concordatul preventiv al CFR Marfă, procedură care a urmărit separarea activităților viabile de cele neviabile și transferul operațiunilor funcționale către noul operator Carpatica Feroviar.

„Scopul nu a fost niciodată să dispară transportul feroviar de marfă al statului român”, afirmă Oana Gheorghiu, care susține că obiectivul restructurării a fost eliminarea unui mecanism prin care compania acumula constant pierderi și ajutor de stat ilegal, fără disciplină financiară și fără un model economic sustenabil.

Vicepremierul consideră că România are nevoie în continuare de capacitate feroviară națională, atât din motive economice, cât și pentru situații de criză sau nevoi strategice legate de apărare.

În același timp, mesajul pune accent pe ceea ce oficialul numește „confuzia” dintre misiunea publică și activitatea comercială a companiilor de stat. Statul ar fi cerut simultan companiei să păstreze locuri de muncă, să mențină tarife accesibile și să funcționeze profitabil, fără să definească explicit costurile și obiectivele fiecărei componente.

Oana Gheorghiu afirmă că situația CFR Marfă devine astfel un test pentru reforma guvernanței companiilor de stat prevăzută în PNRR. Potrivit acesteia, dacă noul model va funcționa, el ar putea deveni un exemplu pentru restructurarea altor companii publice aflate în dificultate.

Vicepremierul avertizează însă că, în lipsa unei schimbări reale de abordare, există riscul ca problemele cronice și pierderile să reapară în viitor sub alte forme.