Alegerile prezidențiale din Chile se vor tranșa în turul al doilea, programat în decembrie, între o reprezentantă a Partidului Comunist și un candidat de extremă dreapta.

Primul tur de duminică nu a oferit un câștigător clar.

Potrivit BBC News, campania electorală a fost dominată de teme precum criminalitatea și imigrația, pe fondul creșterii numărului de migranți în ultimii ani și al promisiunilor candidaților de a combate bandele criminale străine, precum gruparea venezueleană Tren de Aragua.

Jeannette Jara, candidata Partidului Comunist și membră a coaliției de guvernare, a câștigat la limită primul tur, urmată îndeaproape de candidatul de extremă dreapta José Antonio Kast.

Rezultatul este considerat favorabil pentru Kast, întrucât Jara a fost singura candidată de stânga, în timp ce mai mulți candidați de dreapta și-au împărțit voturile electoratului de dreapta.

Turul secund este programat pe 14 decembrie.

José Antonio Kast este așteptat să primească sprijinul celorlalți candidați care nu au intrat în finală, inclusiv senatoarea de centru-dreapta Evelyn Matthei și congresmanul libertarian radical Johannes Kaiser.

Dacă acest lucru se va întâmpla, Chile ar putea deveni cel mai recent stat latino-american care virează spre dreapta.

José Antonio Kast este avocat conservator și fost congresman, care a pierdut în fața actualului președinte Gabriel Boric în turul doi al alegerilor din 2021. Aceasta este a treia sa candidatură la președinție.

Tată a 9 copii, el promovează o linie dură împotriva imigrației, inclusiv un „zid la frontieră” în stilul lui Donald Trump, se opune avortului chiar și în caz de viol, critică activismul ambiental și indigen și dorește reducerea aparatului de stat. Fratele său a fost ministru în timpul dictaturii lui Augusto Pinochet, iar tatăl său a fost membru al Partidului Nazist.

În discursul din noaptea alegerilor, Kast a declarat că Chile trebuie să evite „continuitatea unui guvern foarte rău. Poate cel mai prost guvern din istoria democratică a Chile”.

Jara, deși membră a Partidului Comunist, este percepută de mulți ca fiind de centru-stânga în practică. A fost ministru în guvernul Boric și a promis creșterea producției de litiu, majorarea salariului minim, construirea de noi închisori și trimiterea armatei pentru a proteja granițele Chile.

Pe măsură ce rezultatele se conturau, ea a declarat: „Democrația din țara noastră trebuie protejată și prețuită. Ne-a costat mult să o recâștigăm, iar astăzi este în pericol.”

Ambii candidați au accentuat promisiunile de a combate criminalitatea și imigrația, pe fondul creșterii crimei organizate și a răpirilor în țară.

Populația străină din Chile a crescut semnificativ din 2017. Serviciul Național de Migrație a raportat, în decembrie 2023, că numărul migranților a depășit 1,9 milioane de persoane. Estimările oficiale sugerează că cel puțin 330.000 de persoane trăiesc ilegal în țară, mulți provenind din Venezuela.

Kast a pus creșterea criminalității pe seama imigrației, deși mai multe studii arată că persoanele născute în afara Chile comit, în medie, mai puține infracțiuni decât cetățenii chilieni.

Chile, percepută drept o țară mai prosperă și mai sigură decât multe alte state latino-americane, este una dintre destinațiile preferate pentru migranții din regiune și pentru cei care se întorc din SUA după măsurile anti-imigrație stricte ale președintelui Donald Trump.

Kast a promis construirea de șanțuri la granița de nord cu Peru și Bolivia, deportări în masă ale migranților ilegali și ridicarea unor noi închisori de maximă securitate, inspirate de cele din El Salvador.

Jara a promis, de asemenea, construirea de noi închisori și expulzarea străinilor condamnați pentru trafic de droguri.

Aceste alegeri marchează prima dată când toți cetățenii eligibili au fost înregistrați automat la vot, iar votul a fost obligatoriu în Chile.