Regimul chinez și-a dezvăluit noile arme ale arsenalului militar, precum vehicule hipersonice, rachete balistice nucleare, tancuri și drone subacvatice uriașe, la o paradă organizată pe străzile capitalei Beijing pentru a marcat 80 de ani de la capitularea Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial.

! Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare

Într-un discurs, președintele Xi Jinping a declarat că țara sa este „de neoprit” și că „nu va fi niciodată intimidată” de agresori.

Alături de acesta s-au aflat 26 de șefi de stat, inclusiv președintele rus, Vladimir Putin, și liderul nord-coreean, Kim Jong Un.

Unii analiști susțin că a fost cea mai mare etalare de forță a Chinei din istorie.

Potrivit BBC, ambițiile Chinei sunt evidente, iar parada a oferit indicii despre un posibil plan de atac asupra insulei democratice Taiwan, revendicată de Beijing.

Președintele american, Donald Trump, a postat pe Truth Social un mesaj în care îi critică pe Xi, Kim și Putin pentru că ar „complota” împotriva Statelor Unite.

Demonstrația de putere geopolitică și acum militară a Chinei din această săptămână nu îi va surprinde prea mult pe liderii occidentali, comentează BBC.

Președintele Xi caută de mult timp să se plaseze în centrul unei noi ordini mondiale, una care să înlocuiască sistemele globale clădite după cel de-Al Doilea Război Mondial și aflate acum în declin.

Două aspecte dau fiori diplomaților occidentali.

Primul este viteza cu care China umple golul lăsat de retragerea Americii din normele și instituțiile internaționale. O ordine mondială condusă de China – în care integritatea teritorială și drepturile omului cântăresc mai puțin decât forța brută și dezvoltarea economică – ar putea fi inconfortabilă pentru multe țări occidentale.

Al doilea este felul în care tarifele dure impuse de SUA au împins India, cea mai mare democrație din lume, atât de repede în „îmbrățișarea” Chinei, cea mai mare autocrație a lumii, fapt care ridică îngrijorări suplimentare.

Singura consolare pentru Occident este că așa-numita „axă a tulburării” afișată la Beijing nu este unită – iar India, în special, rămâne în contradicție cu China în privința disputelor teritoriale și a altor chestiuni.

Concluzia este că naționalismul economic și diplomația disruptivă a Americii lui Donald Trump oferă Chinei o oportunitate diplomatică uriașă, iar Xi Jinping o valorifică din plin.

Doar un singur lider al UE a participat la paradă, anume prim-ministrul slovac Robert Fico, iar Bulgaria şi Ungaria și-au trimis reprezentanţi.

Presa de la București relatează că în imagini au fost observați foștii premieri români Viorica Dăncilă și Adrian Năstase. Acesta din urmă a scris pe blogul personal că se află într-o vizită la Beijing.

Armele chineze care îngrijorează Occidentul

De la torpile uriașe subacvatice până la arme laser de ultimă generație capabile să doboare drone, cea mai recentă paradă militară a Chinei va fi acum analizată în detaliu de experții Pentagonului și de oficiali din domeniul apărării din întreaga lume.

Armata Populară de Eliberare a lansat un amplu program de modernizare militară, prin care a reușit să recupereze decalajul față de Statele Unite și, în unele domenii, chiar să le depășească. Rachetele hipersonice, care ating viteze de peste cinci ori mai mari decât cea a sunetului, reprezintă unul dintre aceste domenii unde China conduce la nivel mondial.

Dr. Sidharth Kaushal, expert în rachete la think tank-ul londonez RUSI, a evidențiat YJ-17 – un vehicul hipersonic planor – și YJ-19, o rachetă de croazieră hipersonică.

China investește masiv și în inteligență artificială și arme autonome. Un exemplu este drona subacvatică AJX002, de 18 metri lungime, cu capacitate nucleară.

Arsenalul nuclear al Chinei, care numără câteva sute de rachete, este încă mult în urma celor ale Rusiei și Statelor Unite, ambele având mii de focoase. Totuși, Beijingul își sporește rapid capacitățile și dezvoltă metode inovatoare de livrare a armelor sale nucleare.

Citește și: SUA vor livra Ucrainei componente de echipament militar "foarte sofisticat"