Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, joi, că o autoritate judiciară nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei, fără consimțământul statului care a emis mandatul.

Decizia a fost publicată pe site-ul oficial al CJUE.

Potrivit CJUE, în lipsa acestui consimțământ, statul emitent are dreptul să mențină mandatul și să execute pedeapsa pe propriul teritoriu. Mandatul european de arestare, instrument juridic creat pentru a facilita cooperarea între statele membre, se bazează pe principiile încrederii și recunoașterii reciproce și reprezintă o obligație pentru statele membre, care trebuie să-l execute, excepțiile fiind strict limitate.

Un caz românesc, la baza deciziei

Decizia CJUE a fost pronunțată în urma unei situații generate de un caz românesc. În 2017, un cetățean român a fost condamnat de Curtea de Apel București la închisoare, pedeapsă devenită definitivă în noiembrie 2020. Ulterior, instanța a emis un mandat european de arestare, iar persoana a fost reținută în Italia.

Autoritățile judiciare din Peninsulă au refuzat predarea către România, alegând în schimb să recunoască hotărârea și să execute pedeapsa pe teritoriul italian, considerând că acest lucru favorizează reinserția socială a condamnatului. Mai mult, acestea au redus durata pedepsei și au dispus arest la domiciliu cu suspendare.

Partea română s-a opus însă acestei soluții, subliniind că mandatul rămâne valabil și că pedeapsa trebuie executată în România.

Poziția Curții de Justiție a UE

CJUE a stabilit că Refuzul executării unui MEA este o excepție, ce trebuie interpretată strict, iar instanțele statului care refuză executarea trebuie să obțină consimțământul expres al statului emitent pentru a prelua executarea pedepsei.

Fără transmiterea hotărârii de condamnare și a certificatului prevăzut de legislația UE, condițiile nu sunt îndeplinite, iar persoana vizată trebuie predată.

Argumentele privind reinserția socială nu pot prevala asupra principiului fundamental al obligativității executării unui mandat european de arestare.

Curtea a mai precizat că statele emitente pot invoca propriile rațiuni de politică penală pentru a solicita ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul lor și au dreptul să refuze transmiterea hotărârii către un alt stat membru.

Decizie cu impact asupra cooperării judiciare

Trimiterea preliminară în fața CJUE a fost făcută de Curtea de Apel București, care a dorit clarificări asupra validității refuzului autorităților italiene.

Hotărârea Curții nu soluționează litigiul național, însă este obligatorie nu doar pentru instanța care a formulat întrebarea, ci și pentru alte instanțe din statele membre aflate în situații similare.

Potrivit specialiștilor, decizia consolidează principiile recunoașterii și executării reciproce în materie penală și reafirmă faptul că mandatul european de arestare rămâne un instrument-cheie al justiției europene.

Citește și: "Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani"