Aproape toate sortimentele de hrană pentru pisici testate conțin contaminanți toxici proveniți din plastic, erbicidul glifosat și metale grele precum plumbul, mercurul și arsenicul, potrivit unei noi investigații puse la dispoziția CNN.

„Majoritatea pisicilor consumă aproape zilnic aceeași hrană, cu foarte puține variații”, a declarat Molly Hamilton, autoarea raportului și directoarea executivă a Clean Label Project, o organizație nonprofit din Colorado care testează produsele de consum și le certifică pe cele care respectă standardele sale.

„Contaminanții reprezintă o expunere continuă și se pot acumula în organismul pisicilor de-a lungul vieții. De exemplu, boala renală cronică se numără printre cele mai frecvente cauze de deces la pisicile în vârstă, iar rinichii au un rol important în filtrarea metalelor grele”, a explicat ea.

Potrivit analizei, toxinele au fost identificate în toate tipurile de hrană pentru pisici: umedă, uscată, deshidratată cu aer sau liofilizată. Acestea au fost găsite inclusiv în produsele prezentate drept naturale și superioare din punct de vedere nutrițional.

„Proprietarii de pisici aleg din ce în ce mai des carne premium, legume ecologice și produse cu etichete care sugerează ingrediente mai curate, presupunând că prețurile mai mari și ingredientele de calitate înseamnă o hrană mai sănătoasă. Lucrurile nu stau neapărat așa”, a declarat Hamilton pentru CNN.

Clean Label Project a publicat în februarie o evaluare similară privind hrana pentru câini, care a indicat niveluri de metale grele de trei până la 13 ori mai mari decât în alimentele destinate consumului uman. Expunerea la plumb și cadmiu a fost asociată cu apariția cancerului la câini, una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul acestora.

Metalele grele se găsesc în mod natural în sol, apă și aer, dar poluarea generată de agricultură, industrie și minerit poate crește și răspândi contaminarea. Potrivit raportului, plasticul și alți contaminanți pot ajunge în hrană și în timpul procesului de fabricație.

„În ansamblu, aceasta pare să fie o analiză realizată în mod rezonabil”, a declarat Ryan Babadi, director științific al Toxic Free Future, o organizație nonprofit pentru siguranța produselor de consum.

„Marii comercianți au responsabilitatea de a le cere furnizorilor să elimine substanțele chimice nocive din hrana și ambalajele produselor pentru animale. Este vorba despre substanțe care sunt deja eliminate treptat sau interzise în numeroase alte produse”, a adăugat Babadi, care nu a participat la investigație.

Pet Food Institute, organizație care reprezintă producătorii de hrană pentru pisici, a transmis CNN că fabricanții aplică programe ample de siguranță alimentară și de asigurare a calității.

Acestea includ „specificații privind ingredientele, verificarea furnizorilor, protocoale de testare, sisteme de trasabilitate și măsuri preventive bazate pe date științifice, concepute pentru a garanta că produsele sunt sigure, nutritive și constante din punct de vedere calitativ”, a declarat Elise Fennig, directoarea executivă a Pet Food Institute.

„Proprietarii de pisici ar trebui să aibă încredere că hrana oferită animalelor lor este sigură și produsă în conformitate cu standarde riguroase de reglementare și calitate”, a adăugat aceasta.

Plumb, identificat în 99% dintre probe

Investigația a analizat 100 dintre cele mai vândute sortimente de hrană pentru pisici pentru a identifica peste 122 de contaminanți, printre care plumb, arsenic, cadmiu, mercur, pesticide, erbicide și ftalați – substanțe chimice provenite din plastic, asociate la oameni cu un risc mai mare de deces.

Plumbul a fost identificat în 99% dintre probe, cadmiul în 96%, iar arsenicul în 94%. Produsele testate proveneau de la 62 de mărci. Nivelul contaminării a variat în funcție de tipul hranei – umedă, uscată, deshidratată cu aer sau liofilizată – și de sursa proteinelor, precum carne de pasăre, vită sau pește.

Cadmiul este clasificat drept cancerigen pentru oameni și afectează rinichii și oasele. Acumularea plumbului în organism deteriorează aproape toate sistemele majore de organe. Arsenicul anorganic, prezent în sol și apă, este, de asemenea, un cancerigen cunoscut pentru oameni.

Hrana uscată pentru pisici conținea aproximativ de trei ori mai mult plumb decât produsele umede sau cele deshidratate cu aer. Niciun nivel de expunere la plumb nu este considerat sigur pentru oameni, iar copiii sunt cei mai vulnerabili. Organismul lor absoarbe până la 50% din plumbul ingerat, comparativ cu aproximativ 10% în cazul adulților. Expunerea poate provoca încetinirea creșterii, reducerea coeficientului de inteligență, hiperactivitate și iritabilitate.

Pisicile și alte animale de companie de talie mică absorb, de asemenea, mai mult plumb decât animalele mai mari, însă există puține reglementări privind contaminanții din hrana pentru animale, a explicat Hamilton.

„Absența unor standarde de siguranță nu înseamnă că un contaminant este sigur. Cele mai multe recomandări sunt concepute pentru animalele de fermă, nu pentru puii de pisică sau pentru pisicile domestice în vârstă de 15 ani”, a spus ea.

Potrivit raportului, hrana pe bază de pește și fructe de mare a prezentat cea mai puternică asociere cu mercurul și cadmiul. Microorganismele din apă transformă mercurul obișnuit în metilmercur, o formă chimică toxică ce se fixează puternic în țesutul peștilor. Din acest motiv, metalul greu se acumulează în cantități mai mari în animalele acvatice.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, mercurul este toxic pentru sistemele nervos, digestiv și imunitar, precum și pentru rinichi, plămâni și piele.

Nivelul mercurului a fost de aproximativ 18 ori mai mare, iar cel al cadmiului de circa 2,5 ori mai ridicat în hrana pentru pisici pe bază de pește sau fructe de mare decât în produsele realizate cu alte surse de proteine. Produsele umede cu fructe de mare au conținut cel mai mult mercur: de aproape 28 de ori mai mult decât hrana umedă produsă cu alte tipuri de carne, în special carne de pasăre.

„Atunci când era principala sursă de proteine, carnea de pui a avut rezultate mai bune în privința mercurului și cadmiului, dar am observat niveluri mai mari de plumb și erbicide. Este o situație în care, imediat ce rezolvi o problemă, apare alta. Ce contaminant alegi să elimini?”, a declarat Hamilton.

„Asta nu înseamnă că toate produsele pe bază de pește aveau niveluri ridicate de mercur. Nivelurile depind de testele de control al calității efectuate de producători. Am certificat mai multe sortimente pe bază de pește”, a adăugat ea.

Aproape 85% dintre produsele pe bază de carne de pasăre au respectat standardul de puritate al Clean Label Project, comparativ cu 25,7% dintre produsele pe bază de pește și fructe de mare.

„Fiecare produs inclus în studiu a fost cumpărat din magazine. Nicio marcă nu a avut vreun rol în selectarea produselor, efectuarea testelor sau analizarea rezultatelor și nicio companie nu a văzut rezultatele înainte de publicare”, a precizat Hamilton.

Glifosat și ftalați

Deși pisicile sunt carnivore, numeroși producători adaugă ingrediente vegetale în hrană pentru antioxidanții, mineralele și vitaminele pe care le conțin. Dacă nu sunt cultivate ecologic, plantele respective pot fi expuse pesticidelor. Un raport național a arătat că marea majoritate a celor 100 de fructe și legume populare analizate conțineau urme ale mai multor substanțe utilizate împotriva dăunătorilor.

Investigația Clean Label Project a testat produsele pentru glifosat, cel mai utilizat erbicid din agricultură. Glifosatul a fost identificat în concentrații detectabile în 37% dintre produse. Hrana care conținea mai multe ingrediente vegetale între primele zece ingrediente de pe etichetă prezenta și niveluri mai ridicate de glifosat.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS a clasificat glifosatul în 2015 drept „probabil cancerigen pentru oameni”. Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite nu este de acord cu această clasificare.

„În medie, hrana pentru pisici care avea două ingrediente vegetale între primele zece menționate pe etichetă conținea cu aproximativ 40% mai mult glifosat decât un produs similar cu un singur ingredient vegetal. Hrana cu cinci ingrediente vegetale avea de aproape patru ori mai mult”, a afirmat Hamilton.

O altă constatare „foarte îngrijorătoare” a fost prezența răspândită a ftalatului de di(2-etilhexil), cunoscut drept DEHP. Substanța este utilizată în plasticul PVC și în unele materiale care intră în contact cu alimentele și a fost asociată cu apariția cancerului, a malformațiilor congenitale și a altor probleme de sănătate, a explicat Babadi.

„A fost identificat în aproximativ jumătate dintre produsele testate, cele mai mari niveluri fiind înregistrate în conserve și plicuri. Contaminarea cu DEHP s-ar putea produce în timpul procesării hranei, inclusiv prin contactul cu tuburi din PVC sau cu alte echipamente agricole ori de procesare”, a precizat el.

„Este încurajator faptul că bisfenolii nocivi, inclusiv BPA, au fost identificați mai rar. Acest lucru sugerează că hrana pentru animale poate fi produsă și ambalată fără aceste substanțe care perturbă sistemul endocrin”, a adăugat Babadi.

Cercetarea a avut și unele limite. Fiecare produs a fost testat dintr-un singur lot, astfel că studiul nu a putut surprinde eventualele diferențe dintre loturile aceluiași produs.

„Mărcile care verifică în mod obișnuit prezența contaminanților problematici tind să obțină rezultate mai constante în timp. În plus, studiul compară nivelurile contaminanților între produsele din fiecare categorie: hrană umedă, uscată, deshidratată cu aer sau liofilizată. El nu stabilește dacă un anumit produs îi va face rău unei pisici”, a subliniat Hamilton.

Ce pot face proprietarii de animale

Dacă pisica preferă peștele și fructele de mare, alimentația sa poate fi diversificată cu produse pe bază de carne de pui sau cu alte surse de proteine, pentru a limita expunerea zilnică la mercur și cadmiu.

Lista ingredientelor trebuie însă citită cu atenție. Unele produse care nu menționează peștele în denumire pot conține ingrediente provenite din pește sau fructe de mare și, prin urmare, pot avea niveluri mai mari de mercur și cadmiu.

Potrivit raportului Clean Label Project, pentru reducerea expunerii la plumb sunt preferabile produsele umede sau cele deshidratate cu aer în locul hranei uscate. Evitarea produselor care includ ingrediente vegetale între primele zece de pe etichetă ar putea reduce expunerea la pesticide.

De asemenea, proprietarii nu ar trebui să se bazeze doar pe primul ingredient menționat pentru a evalua prezența toxinelor. În cazul a peste o treime dintre produsele testate, acesta nu a oferit imaginea completă, a explicat Hamilton.

„Primul ingredient de pe etichetă reprezintă adesea principalul argument de vânzare, deoarece ingredientele sunt enumerate în funcție de greutate. Testele noastre au arătat că primul ingredient nu indică întotdeauna în mod fiabil conținutul hranei și nici nu poate prezice contaminantul care ar putea fi prezent în cea mai mare concentrație”, a spus ea.

Unul dintre motive este că producătorii nu sunt obligați să precizeze ce parte a peștelui sau a altei surse de proteine folosesc. Somonul sălbatic, de exemplu, poate părea o opțiune mai sănătoasă, dar ficatul, rinichii, intestinele, capul și pielea acestuia acumulează mai mulți poluanți chimici decât restul peștelui.

„Nu ai însă de unde să știi ce parte a peștelui se află în hrana pentru pisici. Cea mai bună modalitate de a afla ce conține hrana este să contactezi producătorul și să întrebi dacă efectuează teste și cât de frecvent le realizează”, a spus Hamilton.

„Chiar dacă producătorii ar preciza ce parte a peștelui folosesc, în lipsa testelor nu există nicio modalitate de a ști cât de lipsit de contaminanți este produsul în realitate”, a adăugat ea.

Experții le recomandă consumatorilor să contacteze compania care produce hrana preferată a pisicii și să solicite informații despre testare și standardele de control al calității.

„Proprietarii de animale ar trebui să le ceară mărcilor și comercianților să se asigure că substanțele chimice toxice și materialele plastice nu se ascund în hrana pentru pisici sau în ambalajele acesteia. Animalele de companie fac parte din familiile noastre și merită hrană sigură, lipsită de substanțe chimice toxice”, a declarat Babadi.

Citește și: Un american a furat o pisică și a încercat să jefuiască o bancă din Maryland