Liderii statelor comunitare nu par să fi ajuns la un consens, luni, asupra principalelor opțiuni pentru creșterea cheltuielilor comune în domeniul apărării, solicitând mai întâi Comisiei Europene să analizeze modalitățile prin care statele membre și-ar putea spori propriile investiții naționale în acest sector.

Delegații prezenți la Bruxelles au cerut executivului comunitar să examineze flexibilitățile oferite de Pactul de Stabilitate și Creștere, pentru a permite creșteri ale cheltuielilor naționale pentru apărare, a declarat șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, după un summit informal desfășurat la Bruxelles.

Conform Pactului de Stabilitate și Creștere, statele membre trebuie să mențină deficitul guvernamental sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB.

Nerespectarea acestor reguli poate duce la declanșarea unei proceduri de deficit excesiv (EDP) din partea Comisiei și la sancțiuni, inclusiv amenzi.

În prezent, 8 state membre (Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia) se confruntă cu o astfel de procedură, notează Euronews.

Mai multe țări ale UE, inclusiv Polonia, Italia, Grecia și statele baltice, au solicitat revizuirea Pactului, invocând precedentul creat în timpul pandemiei de Covid, când Comisia a suspendat regulile fiscale pentru a permite guvernelor să sprijine companiile și cetățenii afectați de criză.

Cartea Albă a Apărării

În ceea ce privește finanțarea comună, liderii UE au solicitat Comisiei să analizeze în detaliu două alte opțiuni, care vor fi incluse în Cartea Albă a Apărării, document care urmează să fie publicat pe 19 martie: modificarea regulilor de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) și implicarea băncilor private europene.

Mandatul BEI a fost deja actualizat în 2024 pentru a permite finanțarea unui număr mai mare de proiecte cu dublă utilizare (civilă și militară), iar investițiile în securitate și apărare au fost majorate la 1 miliard de euro anul trecut. Se așteaptă ca această sumă să se dubleze în 2025.

O modificare a mandatului BEI ar „facilita implicarea sectorului bancar privat”, a explicat Ursula von der Leyen.

Economiile statelor UE ajung la un total aproape 1,4 trilioane de euro, mult peste cele 800 de miliarde ale SUA, însă doar o mică parte din aceste fonduri sunt investite în apărare, deoarece acest sector nu este considerat „sustenabil” conform regulilor de taxonomie ale UE.

Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat în cadrul conferinței de presă că „au fost menționate și alte idei, inclusiv opțiuni comune suplimentare și mai inovatoare”, deoarece „este clar pentru toată lumea că trebuie să acționăm mai rapid”. Totuși, nici el, nici Ursula von der Leyen și nici premierul polonez Donald Tusk, prezent la sesiunea de întrebări și răspunsuri, nu au abordat direct subiectul delicat al emiterii de datorie comună pentru apărare.

Unele state, precum Olanda, continuă să se opună ferm acestei propuneri, care este susținută în schimb de Franța, Spania, Italia, Polonia și statele baltice. Cu toate acestea, altele, precum Danemarca par să își fi nuanțat poziția față de acest instrument, o soluție inspirată din măsurile financiare adoptate în timpul pandemiei de Covid.

Potrivit specialiștilor, vor fi necesare soluții inovatoare pentru a acoperi deficitul major de finanțare din sectorul apărării.

În prezent, doar 10 miliarde de euro sunt alocate apărării în cadrul actualului ciclu bugetar de 7 ani, care se încheie în 2027, iar negocierile pentru următorul Cadru Financiar Multianual (MFF) vor începe în vară.

Totuși, Comisia estimează că blocul comunitar trebuie să investească 500 de miliarde de euro în sectorul apărării în următorul deceniu pentru a-și menține sprijinul pentru Ucraina în fața invaziei rusești și să își consolida propria capacitate de apărare după ani de subfinanțare.

Alocarea a 2% din PIB pentru apărare – obiectivul minim stabilit de NATO în 2014 – ar aduce anual încă 60 de miliarde de euro în acest sector, însă mai mulți aliați europeni încă nu au atins acest prag. Între timp, Alianța este așteptată să ridice semnificativ acest obiectiv la un summit al liderilor din iunie, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, înainte de întâlnirea cu liderii UE.

O altă direcție în care Comisia trebuie să identifice soluții pentru a consolida baza industrială de apărare europeană este simplificarea regulilor UE privind achizițiile publice, a explicat Ursula von der Leyen.

„Coordonarea noastră în domeniul apărării trebuie consolidată, prin achiziții comune și asigurarea interoperabilității. Aceasta reduce costurile și ne oferă oportunități de scalare și avantaje,” a spus șefa CE.

Liderii UE au discutat și despre prioritățile în materie de capacități militare, António Costa subliniind necesitatea de a investi „în domenii unde există un avantaj clar pentru Uniunea Europeană.”

„Discuția de astăzi s-a concentrat în mod clar pe apărarea aeriană și antirachetă, dar și pe rachete și muniție, mobilitate militară și capacități strategice”, a precizat oficialul.

Cu toate acestea, subiectul unei „preferințe europene” pentru cheltuielile comune nu a fost abordat în conferința de presă, lasând ce înțeles că rămâne un punct de divergență între cancelariile europene.

Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat la sosire că o astfel de preferință este esențială pentru a spori autonomia strategică și a reduce dependențele, însă alți lideri, precum președintele lituanian Gitanas Nausėda, au argumentat că achiziționarea de echipamente militare din Statele Unite „ar contribui la o agendă economică constructivă, și nu distructivă” în relația cu Washingtonul, având în vedere amenințările lui Donald Trump privind impunerea de tarife pe produsele europene.

"Dacă cheltuim miliarde și miliarde din banii contribuabililor, trebuie să obținem un beneficiu în ceea ce privește creșterea expertizei și crearea de locuri de muncă bune în Europa”, a punctat Ursula von der Leyen.

Parteneriatele UE în domeniul securității și apărării cu NATO, SUA și Marii Britanie au fost, de asemenea, pe agenda discuțiilor, premierul Keir Starmer participând la cina de lucru.

Bruxelles-ul și Londra vor continua discuțiile la un summit în Regatul Unit pe 19 mai, a anunțat António Costa.

Citește și: Conducerea Senatului aprobă noua organigramă, cu reduceri de personal