Cunoscută pentru că a organizat neîntrerupt timp de 669 de zile un protest mut după controversata Ordonanţă 13, comunitatea ”Vă vedem din Sibiu” s-a reactivat.

Un protest de stradă față de situația din sistemul de justiție este programat sâmbătă seară, la ora 19:00.

Comunitatea online a apărut în 2017.

"Atunci ieşeam pentru justiţie curată, pe care unii dintre politicieni încercau s-o subjuge - iar acum ieşim pentru justiţie curată, pe care unii magistraţi încearcă s-o subjuge”, au transmis membrii acesteia pe pagina de Facebook.

"Acum, doamna judecător Moroşanu a descătuşat enorma forţă catalitică a documentarului Recorder tot în 11 decembrie", a mai transmis comunitatea.

"Protestul nostru paşnic pentru o justiţie curată, care e protestul (& sufletul) întregii Românii în zilele acestea, va continua", au mai transmis sibienii.

Aceştia cer modificarea Legilor Justiţiei, alăturându-se celor peste 100.000 de semnatari ai petiţiei iniţiate de Declic & Funky Citizens.

“De ce solicităm modificarea Legilor Justiţiei? Societatea a tras un semnal de alarmă în toţi aceşti ani prin proteste, petiţii, rapoarte şi anchete jurnalistice. Investigaţia lansată de Recorder arată că tot sistemul este controlat de un grup de interese, care blochează marile dosare de corupţie, mută magistraţi după bunul plac şi îi sancţionează pe cei care îşi permit să nu fie obedienţi”, se arată în petiţie.

Inițiatorii solicită ca noile legi ale justiţiei să oprească practica periculoasă a preşedinţilor instanţelor de a muta aleatoriu judecătorii de la un complet sau de la o secţie la alta, numirile şi promovările la instanţe şi parchete să se facă doar pe criterii de competenţă, fără interviuri subiective, atribuţiile preşedinţilor instanţelor să fie limitate, iar magistraţii să fie din nou anchetaţi de parchetele obişnuite.

De asemenea, CSM trebuie să aibă mai puţine atribuţii, consideră ONG-urile.

În plus, Inspecţia Judiciară nu trebuie să mai fie controlată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Nu în ultimul rând, petiția cere demisiile şefului DNA, Marius Voineag, şi a procurorul general, Alex Florenţa.

Context

Ordonanța de Urgență nr. 13/2017 rămâne una dintre cele mai controversate decizii guvernamentale din România post-1989, devenind un simbol al confruntării dintre puterea politică și justiție.

OUG 13 a fost adoptată de Guvernul condus de Sorin Grindeanu în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 2017, fără dezbatere publică reală, și modifica Codul penal și Codul de procedură penală.

La acel moment, situația fost dezbătută la Radio România Actualități, într-un dialog între jurnalistul Gabriel Basarabescu și Laura Kovesi, fostă șefă a Direcției Naționale Anticorupție, în prezent procuror-șef al Parchetului European (EPPO).

Principalul punct sensibil l-a reprezentat dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, prin introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei. Faptele sub acest prag nu mai erau infracțiuni.

În plus, ordonanța reducea răspunderea penală pentru anumite fapte de corupție, favoriza inculpați sau condamnați în dosare aflate pe rol și putea duce la închiderea sau anularea unor anchete și procese în curs.

Presa a relatat că ordonanța a fost redactată „cu dedicație” pentru politicieni cu dosare penale și contrazicea recomandările Comisiei Europene și ale Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Curtea Constituțională stabilise deja că abuzul în serviciu nu necesită un prag valoric, iar stabilirea unuia prin ordonanță de urgență a fost percepută ca ocolire a Parlamentului și a controlului democratic.

Reacția societății civile

OUG 13 a declanșat cele mai mari proteste de stradă din România după 1989. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, în București și în toată țara, iar Piața Victoriei a devenit simbolul rezistenței civice.

Scandat de protestatari, sloganul „Noaptea, ca hoții” a intrat în istoria recentă.

Protestele au continuat zile la rând, sub presiunea internă și internațională.

În fața acestei situații, Guvernul a adoptat OUG 14, care a abrogat OUG 13

Ministru Justiției de la acel moment, social-democratul Florin Iordache a demisionat.

Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și autoritatea judecătorească

Ulterior, tema a rămas centrală în dezbaterea despre statul de drept.

OUG 13 a devenit un reper al fragilității statului de drept, un exemplu de cum pot fi folosite ordonanțele de urgență pentru a modifica reguli fundamentale și, totodată, un simbol al vigilenței societății civile.

Citește și: Filmul "Tinerețea unui dictator" va fi proiectat, în regim de cinema, pe site-ul Radio România Cultural